Cetatea Rupea – Cetatea Cohalmului


Cetatea Rupea – Cetatea Cohalmului

Asamblul de arhitectura militara transilvaneana, situate pe dealul Cohalmului la incrucisarea drumurilor ce faceau legatura intre Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, Cetatea Rupea este atestata pentru prima data in documente la 1324 – Castrum Kuholm – ca loc de refugiu al sasilor rasculati impotriva regelui Robert de Anjou al Ungariei. Numele de Kulohom ce referire la roca pe a fost ridicata: bazaltul.

Cetatea Rupea

Ocupand o pozitie strategica, cetatea medievala s-a dezvoltat si a evoluat pe parcursul mai multor secole constituind unul din cele mai puternice asambluri defensive din Transilvania.

Cetatea Rupea

Asamblul cetatii este alcatuit din 3 incinte avand faze diferite de constructie:
– Ceteatea de Sus sec XII – XIV
– Cetatea de Mijloc sec XV – XVI
– Cetatea de Jos sec XVII

Cetatea Rupea

Circulatia intre incinte este controlata de mai multe porti interioare situate pe zidurile care compartimenteaza asamblul fortificat. Asamblul este redat comunitatii in 1420.

Cetatea Rupea

Cetatea prevazuta cu turnuri , bastioane si drumuri de strategie a servit atat ca fortificatie cat si ca loc de refugiu pentru populatia satelor din imprejurimi in fata repetatelor asedii. In 1688 cetatea a fost ocupata reparat de austrieci care si-au facut aici o garnizoana.

Cetatea Rupea

Dupa pierderea rolului defensive, cetatea ramane in grija comunitatii care executa lucrari de intretinere.

Cetatea Rupea

Stanca bazaltica de la Rupea este monument la naturii si este unul din cele mai vechi vestigii arheologice ale Romaniei.

Cetatea Rupea

In apropiere este cetatea fortificata de la Viscri.

Cetatea Rupea

Manastirea Humorului


Manastirea Humorului

Manastirea Humorului

Mănăstirea Humor (denumită uneori si Mănăstirea Humorului) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Mănăstirea Humorului din comuna omonimă (aflată în prezent în judetul Suceava) de către marele logofăt Toader Bubuiog. Biserica mănăstirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului (sărbătorit în fiecare an pe 15 august) si Sfântul Mucenic Gheorghe (sărbătorit la 23 aprilie).

Scarile care duc in turn

Scarile care duc in turn

Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective:

  • Biserica “Adormirea Maicii Domnului” si “Sf. Gheorghe” – construită în 1530
  • Ruinele caselor mănăstiresti – datând din sec. XVI – XVIII
  • Turnul clopotnită – datând din sec. XIX
  • Turnul lui Vasile Lupu – construit în 1641
Turnul de la Manastirea Humorului

Turnul de la Manastirea Humorului

În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră si a construit un turn masiv. Pe clădirea turnului se afla încastrată următoarea pisanie: “Acest turn l-a zidit și împodobit evlaviosul și de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân și domn al întregii țări în anul 1641.

Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii si făcea parte initial din zidul de incintă al mănăstirii. În prezent, se mai observă doar câteva ruine din acest zid (pe laturile de vest si de est ale turnului). Clădirea turnului este sprijinită pe laturile de nord si de vest de două contraforturi înalte.

Vedere din Turnul de la Manastirea Humorului

Vedere din Turnul de la Manastirea Humorului

 Turnul de la Manastirea Humorului

Fragment arcada Manastirea Humorului

Biserica Mănăstirii Humor a fost împodobită peste tot, în exterior si în interior, cu picturi în frescă, ca si bisericile Voronet, Moldovita, Arbore si Sucevita.

Manastirea Humorului

Pasaj perete Manastirea Humorului

Fragment din fresca Judecăţii de Apoi, zugrăvită pe peretele estic al pridvorului.

Fragment Manastirea Humorului

La intrare in Manastirea Humorului

Sursa: Wikipedia
Foto: jurnaldecalatorii.wordpress.com

Povestile de dragoste si blestemul din Palatul de la Ruginoasa


Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 

Palat gotic, razboi pentru dragostea unei printese, rapirea frumoasei din castel, sinucidere din dragoste, duel, tradare • Toate acestea sunt intamplari petrecute in secolul al XIX-lea la Palatul Ruginoasa, care a fost martorul unora dintre cele mai romantice povesti de dragoste • Pe scarile Palatului a murit in 1847 tanarul Sandulache Sturdza aparand onoarea printesei Marghiolita, rapita de boierul Nicolae Roznovanu • In anul 1888, Dimitrie Cuza, fiul cel mic al domnitorului, s-a sinucis intr-unul din dormitoarele Palatului • Dimitrie Cuza era indragostit de una dintre slujnicele Palatului • In anul 1897 palatul gotic de la Ruginoasa a fost si martorul povestii de iubire dintre Maria Moruzi si Ionel I. C. Bratianu • Din dragostea celor doi s-a nascut in anul 1898 marele istoric Gheorghe Bratianu, care si-a petrecut copilaria la Ruginoasa • Cititi mai jos un reportaj inedit despre dramele petrecute de-a lungul timpului in Palatul Ruginoasa, intamplari care alimenteaza legenda potrivit careia maretul monument de arhitectura gotica este urmarit de un blestem.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 

“Dragostea romantica, cu cateva modulatii apartine castei secolului al 19-lea. Spre sfarsitul secolului, focul patimas se domolise in toate sferele vitalitatii. Dragostea romantica a urmat galanteriei din secolul al 18-lea, care, la randul ei, nu era decat alta moda subsecventa a «stimei» din secolul al 17-lea, «iubirii platonice» din veacul al 15-lea; in sfarsit «iubirii curtenesti» din secolul al 13-lea si celei «nobile» din secolul al 14-lea”, conchide filosoful spaniol Jose Ortega Y Gasset in lucrarea “Studii despre Iubire”.
Palatul gotic, razboi pentru dragostea unei printese, printre cele mai frumoase din epoca, sinucidere din dragoste, rapirea iubitei din palat de catre feciorul aristocratului, tradare etc. Dramele amoroase traite in secolul al XIX-lea in Palatul Ruginoasa de printii si printesele care faceau parte din aristocratia vremii au toate “ingredientele” unor povesti romantice de dragoste. Si daca proza romaneasca romantica a vremii s-ar fi ridicat la nivelul liricii eminesciene, tragediile din Palatul Ruginoasa puteau fi fara nici o indoiala izvoarele unor romane de talie universala.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 

Printilor care si-au trait povestile de dragoste romantice la Ruginoasa palatul gotic le-a cerut, uneori, un tribut prea aspru. Cateodata au platit cu propria viata. Alteori, cu viata feciorilor nascuti chiar in urma povestilor de dragoste din Palat. De aceea unii, chiar si istorici, vorbesc mai timid, ce-i drept, despre un “blestem” al Palatului de la Ruginoasa. Acest destin al Palatului este marcat chiar de un eveniment tragic petrecut in familia celui care a construit viitoarea resedinta a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, si anume marele vistiernic Sandulache Sturdza. Drama familiei Sturdza ne-a fost povestita de cel mai respectat invatator din Ruginoasa, Mihai Lupu. Acesta a adunat marturiile despre tragicele intamplari petrecute la Ruginoasa asa cum s-au transmis, prin viu grai, din generatie in generatie de la primii servitori ai Palatului si pana astazi. A completat aceasta cercetare cu studierea documentelor istorice. Este povestea de dragoste dintre Marghiolita, sotia lui Costache Sturdza, si boierul Nicolae Roznovanu. Pe cand traia la Iasi, intre Marghiolita si Nicolae Roznovanu se infiripase o pasionala poveste de iubire. Intr-o zi, miscata probabil si de unele remuscari de infidelitate, Marghiolita, despre care se spune ca era una dintre cele mai frumoase domnite din Moldova, s-a hotarat sa se retraga in vara lui 1847 la Ruginoasa. “Marghiolita s-a hotarat la un moment dat, satula de viata pe care o ducea la Iasi, sa se mute la mosia de la Ruginoasa. A venit impreuna cu unul din fiii din prima casatorie a lui Costache Sturdza. Dupa o saptamana, primeste o scrisoare de la Nicolae Roznovanu, care o anunta ca vrea s-o viziteze la Ruginoasa”, ne-a povestit invatatorul Mihai Lupu. Cand a aflat ca Nicolae Roznovanu vrea sa vina la Ruginoasa, fiul din prima casatorie a lui Costache Sturdza, care se numea Sandulache Sturdza, ca si stramosul sau care a ridicat Palatul, s-a decis sa-l infrunte si sa apere onoarea sotiei tatalui sau. Si a pregatit o armata de tigani inarmati cu ciomege si zeci de arnauti cu pusti si pistoale. “Baiatul, fiul lui Costache Sturdza, a pregatit cativa zeci de tigani cu ciomege ca sa iasa inaintea alaiului cu care venea Roznovanu intr-o trasura cu 12 cai, insotit de cateva sute de arnauti. Probabil ca Roznovanu era informat cu ceea ce se intampla la Ruginoasa. Au iesit tiganii, Roznovanu a reusit sa-i mituiasca si tiganii au plecat. Roznovanu a reusit sa intre in Palatul Ruginoasa”, a continuat Mihai Lupu. Armatele de arnauti s-au intalnit in curtea Palatului, dar nu s-au luptat. Fiul lui Costache Sturdza era, totusi, decis sa nu cedeze. Si a iesit in intampinarea lui Nicolae Roznovanu cu un pistol. “Urcand scarile, arnautii au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care, cu ultimul pistol, a vrut sa apere onoare domnitei Marghiolita. Un arnaut a reusit cu un cutit sa-l ucida pe fiul care o pazea pe domnita Marghiolita. Roznovanu a intrat, a luat-o in brate pe Marghiolita si a plecat cu ea”, a incheiat invatatorul Mihai Lupu povestea rapirii Marghiolitei.
Dupa ce a fost savarsita crima, Nicolae Roznovanu a dus-o pe Marghiolita la resedinta sa de la Stanca, in judetul Botosani, si nu a lasat-o sa plece de acolo o buna perioada de timp. Moartea tanarului Sandulache a determinat familia Sturdza sa nu mai pretuiasca Palatul Ruginoasa, care o lega acum de o tragica amintire. Costache Roznovanu a ipotecat Palatul la Banca Moldovei, de unde a contractat un imprumut pe care nu a putut sa-l mai returneze. In Palat intrase blestemul.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 Sinuciderea lui Dimitrie Cuza

Pe data de 13 ianuarie 1862, palatul gotic a trecut in proprietatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care il cumparase de la Banca Moldovei platind 49.441 galbeni. Sub atenta supraveghere a Elenei Cuza, Palatul a fost renovat inainte ca familia sa se mute in noua resedinta. “Elena Cuza a presimtit ceva inainte de a se muta in Palatul de la Ruginoasa. Stia ca pe scarile Palatului murise cu ceva vreme in urma tanarul Sandulache Sturdza. A luat totul ca pe o fatalitate”, a explicat istoricul Simona Ionescu.
Memoriile scrise au consemnat ca pe drumul spre Ruginoasa trasura care o transporta i se parea un dric, iar in prima noapte in care a dormit la Ruginoasa o cucuvea a cantat continuu. In credinta populara, cantecul cucuvelei prevesteste moartea. De aceasta data, insa, pe podelele Palatului s-a scurs sange domnesc dintr-o inima sfasiata de o iubire patimasa. O inima care batea in trupul unei odrasle domnesti nascute in urma relatiei nelegitime pe care domnitorul a avut-o cu Maria Obrenovici. Revenit de la Paris, unde si-a facut studiile in anul 1885, Dimitrie Cuza s-a stabilit la Palat impreuna cu fratele sau, Alexandru, si cu mama lor adoptiva, Elena. Aici, Dimitrie Cuza s-a indragostit de una dintre slujnice. Cand a aflat de iubirea pe care Dimitrie o nutrea pentru slujnica, Elena Cuza a alungat-o pe tanara femeie din Palat. “Elena Cuza nu vedea cu ochi buni aceasta relatie. Pe fondul unor neintelegeri cu mama sa adoptiva, Dimitrie Cuza se sinucide in anul 1888”, a aratat istoricul Simona Ionescu. S-a impuscat cu un pistol in camera sa de la parter.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

Iubire si tradareNu a trecut mult de cand Doamna Elena l-a ingropat pe Dimitrie alaturi de domnitor in curtea Bisericii de langa Palat, cand, in anul 1890, si fiul mai mare, Alexandru Al. Ioan Cuza, moare in Spania, in timpul unei calatorii de nunta. Se casatorise in 1888 cu Maria Moruzi, descendenta dintr-o mare familie de boieri. Dupa moartea sotului, Maria Moruzi a ramas in Palatul Ruginoasa, unde a trait o noua poveste de iubire, alaturi de tanarul inginer Ionel I. C. Bratianu. In anul 1897, Ionel I. C. Bratianu era inginer la Caile Ferate la Pascani, nu departe de Ruginoasa. Pentru ca Elena Cuza plecase de la Palat, deoarece dupa moartea fiului cel mare al domnitorului devenise din stapana o persoana “tolerata”, Maria Moruzi nu a ezitat sa-si petreaca noptile de dragoste alaturi de Ionel C. Bratianu, in dormitoarele Palatului. Stia ca cel care ii intra in asternuturi era chiar fiul celui care pe 11 februarie 1866 il obligase pe Alexandru Ioan Cuza sa abdice, si anume liderul liberal Ion C. Bratianu. Opinia publica era revoltata. Pana si liberalii erau scandalizati de aceasta relatie. Era un afront adus domnitorului Unirii. Nora domnitorului se casatorea cu fiul celui care il determinase pe domnitor sa abdice si sa traiasca in exil pana in anul 1873, cand s-a stins la Heidelberg, in Germania. De aceea, casatoria dintre Maria Moruzi si Ionel Bratianu a durat foarte putin. “Casatoria dureaza foarte putin, dar din aceasta mare iubire se naste viitorul istoric Gheorghe Bratianu, care, ulterior, moare in inchisorile comuniste de la Sighetul Marmatiei. Se spune ca blestemul Palatului se va sfarsi numai cand ramasitele domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi aduse inapoi la Ruginoasa. Si-a dorit sa fie ingropat la Ruginoasa. I-a placut la Ruginoasa”, a adaugat Simona Ionescu.
In anul 1907, Elena Cuza a revenit la Ruginoasa, a spalat osemintele domnitorului si pe cele ale fiilor sotului, Alexandru si Dimitrie, iar dupa praznic a parasit definitiv Palatul.
“Aproape de Târgu Frumos sunt încântatoarele domene a Ruginoasei. Calatorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui suparator drum. El pare ca se trezeste transportat ca prin un farmec într-un castel descris de Walter Scott, unde gaseste pe lânga marirea feodalitatii, gospodaria Poloniei si eleganta Frantei”, scria prozatorul Costache Negruzzi in anul 1837.
 
Ion Cuza

Ion Cuza

 
 
 
Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

sursa: www.bzi.ro
 
Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!

Manastirea Cheia


Manastirea Cheia se afla la 61 km nord de Ploiesti, pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 887 m, la poalele Muntilor Ciucas (Carpatii Orientali), intre paraiele Timpa si Cheita.

Privind spre cer

Privind spre cer

Zona a fost populata in secolul al XVII-lea, dupa Uniatia din 1701, de refugiati si pastori transilvaneni, iar in 1770 a fost ridicat la poalele muntelui Balabanu un schit de lemn, avand hramul Sf.Nicolae (asezamant distrus de turci sapte ani mai tarziu). In 1790, schitul a fost reconstruit, tot din lemn, pe un alt amplasament (la poalele muntelui Rosu) – locul altarului acestei a doua biserici fiind luat de actualul aghiasmatar al manastirii Cheia. Noul lacas, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, era situat, asa cum aflam dintr-un hrisov domnesc dat de Alexandru Ipsilanti in 1797, “in loc pustiu si intre piietri”, fiind locuit de 19 calugari. Starea materiala a schitului era foarte precara si, de aceea, domnitorul ii acorda, prin acelasi act, o suma anuala de 50 de taleri din veniturile vamii de la Valeni – danie intarita pana in 1825 de catre toti domnii urmatori.

la-intrare-in-biserica

la-intrare-in-biserica

In 1814, sub Ioan Gheorghe Caragea, asezarea era inregistrata de autoritatile financiare in categoria a patra, in randul celor scutite de orice dari din cauza saraciei. Singura donatie mai importanta primita de schitul de la Cheia in aceasta perioada este mosia Ciocrac, primita de la paharnicul Manolache Hrisoscoleu in martie 1800.
Exista putine marturii despre viata spirituala a asezamantului dinainte de 1820. Aflam ca, sub staretia lui Dometie, schitul era organizat ca o “obstejitie” – chinovie avand ca model vietuirea de obste de tip paisian de la Caldarusani. Inzestrarea bisericii cu obiecte de cult si carti a fost facuta, dupa traditie, de catre ctitori si binefacatorii din Sacele. Alaturi de hramul Adormirea Maicii Domnului, unele documente pomenesc un al doilea – Sfanta Treime, preluat de actuala biserica.
fragment-din-cupola

fragment-din-cupola

chiliile

chiliile

Dupa intemeierea manastirii Cheia, in apropiere a luat fiinta o mica asezare ai carei locuitori trecusera muntii din cauza prigoanei nationale si confesionale. Localitatea Cheia este in prezent si o apreciata statiune climaterica, situata la numai 135 km de Bucuresti.
privind-spre-un-alt-cer

privind-spre-un-alt-cer

Ansamblul de la Cheia cuprinde o incinta patrulatera, ocupata, pe laturile de sud, est si nord, de trei corpuri de chilii zidite in 1844 (dupa cum atesta inscriptia ce insoteste icoana Maicii Domnului zugravita pe fatada corpului de sud). Spre vest, in stanga clopotnitei monumentale, se afla casa stareteasca, constructie ridicata in 1902, in stilul arhitecturii populare din zona.
Biserica mare a manastirii, inaltata din caramida si piatra, este de plan treflat. Naosul, deasupra caruia se ridica, pe patru arce cu deschideri diferite, dar cu aceeasi inaltime, turla de lemn, este despartit de pronaos prin doi stalpi de . zidarie care formeaza trei arcade. Pridvorul este usor desprins de pronaosul boltit semicilindric transversal si incununat cu doua mici turle. Sirul de arcaturi sustinute de stalpi confera fatadei vestice o expresie armonioasa si monumentala.
In conca absidei altarului troneaza, pe nori, Maica Domnului Platytera (“cea mai inalta decat cerurile”), strajuita de profeti si arhangheli si ocrotita de o imagine a Domnului Savaot. In glaful ferestrei din axul altarului, Pruncul in potir este pazit de arhangheli cu ripide. In registrul superior al Hemiciclului se desfasoara scena Impartasaniei apostolilor, iar in cel inferior se insiruie ierarhii. In larga nisa a proscomidiei apar punerea in mormant a Domnului, Hristos vita de vie si Vedenia Sf. Petru din Alexandria. Traveea din fata altarului este ocupata de chipurile dreptilor parinti Ioachim si Ana, cu Fecioara prunca, si de proorocii Iezechil, Avacum si Ghedeon. Pe cheia arcului triumfal este zugravit Hristos Emmanuel, iar pe cele doua laturi, Duminica Samarinencei, cea a orbului, Tamaduirea idropicosului si Duminica mironositelor. In turla isi are locul Pantocratorul inconjurat de cele noua cete de ingeri, de prooroci si apostoli, precum si o ampla reprezentare a Liturghiei ingeresti. Pe triunghiurile sferice care sustin turla au fost infatisati, dupa obicei, cei patru evanghelisti, iar pe arcurile care sustin turla, ucenicii Domnului in medalioane.

Sursa: http://www.travelworld.ro/manastire/manastirea_cheia.php

Muzeul Arheologic Histria


Asa cum cercetarile au dovedit-o, Histria reprezinta cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei, intemeiat de catre colonistii greci la mijlocul sec VII I HR si cu o evolutie neintrerupta timp de 12 secole. Histria se afla in cadrul rezervatiei natural si biologice Delta Dunarii, zona protejata si cercetata in egala masura de specialist care lucreaza in domeniul biologiei, conservarii mediului. Cetatea a fost identificata in 1868, de catre arheologul francez Ernest Desjardins.

Drumul de la Cta spre Histria

Drumul de la Cta spre Histria

Muzeul Histria, infiintat in 1982 este acum renovat si expune piese de arheologie greaca, romana, bizantina, provenind din cercetarile de la Histria si din imprejurimi: amfore, inscriptii, vase ceramic, sticla, bosoreliefuri elenistice, documente epigrafice.

Muzeul Histria

Muzeul Histria

Program de vizitare: vara zilnic 9-20 si iarna zilnic de la 9-17, pretul unui bilet fiind de 12 lei.

Muzeul Histria

Peste tot in muzeu poti vedea fragmente din ce odata erau coloanele diferitelor cladiri, pietre pe care sunt scluptate diferite zeitati grecesti si romanice, numeroase opaite, vase reconstruite, bijuterii din os, instrumente folosite la diferite mestesuguri.

Muzeul Histria

De la ghizii muzeului am aflat ca primii locuitori ai cetatii au fost grecii care au denumit localitatea dupa Dunare(grec Istros) si dovezile ramase de la acestia sunt fragmente din fostele altare inchinate zeitei Afrodita, protectoarea orasului, zeului Apollo. Din perioada greaca a ramas in cetate “zona sacra” cu templele lui Zeus si al Afroditei.

Muzeul Histria

Cetatea face parte din Patrimoniul UNESCO.

Muzeul Histria

Noua ne-a placut. Mult!

Muzeul Histria

Muzeul Histria

Muzeul Histria

Muzeul Histria

Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei


Portul este clasificat pe cele patru zone etnografice abordate. Hainele groase, confectionate din suman, cum ar fi: mantalele, cioarecii, atele lungi de la opinci etc., ne sugereaza ca suntem in plina zona de munte.

Pentru zona Dornelor pledeaza costumele de sarbatoare din comuna Dorna Candrenilor si Panaci precum si mai multe piese de port expuse separat: zabrelnice, camasi, braie etc.din comuna Dorna Arini. In zona Dornelor, fiind o zona de inerferenta se resimt din plin influentele Ardealului, Maramuresului, Harghitei precum si a Neamtului. Croiul camasilor din Cosna si Poiana Stampei amintesc pe cel al camasilor din Bistrita Nasaud. Faptul nu este generalizat, putandu-se intalni si camasi Bucovinene, incretite pe gat cu ata iar la capatul manecilor “prinse in bratara”.
Exista in aceasta expozitie o ordonare a exponatelor pe idei majore, legate de momente bine alese: tunsul oilor, urcatul la munte, masura, inchegatul etc. Majoritatea exponatelor sunt originale, facanduse si cateva reconstituiri dupa informatiile culese din teren. Intr-un ungher a fost reprodusa, la scara normala, o vatra cu vartej, de a carei cujba (carlig) sta agatat ceaunul de urdit.

Creatia noua. Aici sunt etalate tesaturi, piese de port, obiecte de lemn, toate purtand amprenta actualului. Valorificand materia prima traditionala: lana, bumbac, lemn, aceasta creatie isi tradeaza noutatea. Astfel, camasile femeiesti si cele barbatesti renunta la paleta cromata bogata, mergand pe una mai retinuta si mai sobra (negru, cafeniu). In privinta ornamentelor, se paraseste tot mai mult “geometricul” in favoarea “florarului”.

Mastile care amintesc de noaptea anului nou, sunt destinate peretelui si nu jocului, fiind confextionate din lemn.

Ghidul muzeului, o doamna cu multa rabdare si pasiunea ne-a detailat aceste lucruri si ne-a ingaduit sa facem fotografii.

Programul de vizitare al muzeului: Luni-Vineri 10-18
Sambata si Duminica Inchis

Muzeul este situat in cladirea Primariei, str Mihai Eminescu nr 17

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor

Ii si cojoace vechi de peste 100 ani

Ii si cojoace vechi de peste 100 ani

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Oua Incondeiate pentru transmiterea mesajelor.

Oua Incondeiate pentru transmiterea mesajelor.

Port popular

Port popular

Barajul Paltinu


Foarte aproape de Campina, se gaseste Barajul Paltinu,pe valea raului Doftana. Peisaje de vis! Ideal pentru o destinatie de weekend. In Campina se poate vizita Castelul Iulia Hasdeu si Casa Memoriala Nicolaie Grigorescu unde intrarea este 8 lei si taxa foto 50 lei. Enorm. La Castelul Iuliei intrarea este 8 lei/pers fara taxa foto.

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

%d bloggers like this: