Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei


Portul este clasificat pe cele patru zone etnografice abordate. Hainele groase, confectionate din suman, cum ar fi: mantalele, cioarecii, atele lungi de la opinci etc., ne sugereaza ca suntem in plina zona de munte.

Pentru zona Dornelor pledeaza costumele de sarbatoare din comuna Dorna Candrenilor si Panaci precum si mai multe piese de port expuse separat: zabrelnice, camasi, braie etc.din comuna Dorna Arini. In zona Dornelor, fiind o zona de inerferenta se resimt din plin influentele Ardealului, Maramuresului, Harghitei precum si a Neamtului. Croiul camasilor din Cosna si Poiana Stampei amintesc pe cel al camasilor din Bistrita Nasaud. Faptul nu este generalizat, putandu-se intalni si camasi Bucovinene, incretite pe gat cu ata iar la capatul manecilor “prinse in bratara”.
Exista in aceasta expozitie o ordonare a exponatelor pe idei majore, legate de momente bine alese: tunsul oilor, urcatul la munte, masura, inchegatul etc. Majoritatea exponatelor sunt originale, facanduse si cateva reconstituiri dupa informatiile culese din teren. Intr-un ungher a fost reprodusa, la scara normala, o vatra cu vartej, de a carei cujba (carlig) sta agatat ceaunul de urdit.

Creatia noua. Aici sunt etalate tesaturi, piese de port, obiecte de lemn, toate purtand amprenta actualului. Valorificand materia prima traditionala: lana, bumbac, lemn, aceasta creatie isi tradeaza noutatea. Astfel, camasile femeiesti si cele barbatesti renunta la paleta cromata bogata, mergand pe una mai retinuta si mai sobra (negru, cafeniu). In privinta ornamentelor, se paraseste tot mai mult “geometricul” in favoarea “florarului”.

Mastile care amintesc de noaptea anului nou, sunt destinate peretelui si nu jocului, fiind confextionate din lemn.

Ghidul muzeului, o doamna cu multa rabdare si pasiunea ne-a detailat aceste lucruri si ne-a ingaduit sa facem fotografii.

Programul de vizitare al muzeului: Luni-Vineri 10-18
Sambata si Duminica Inchis

Muzeul este situat in cladirea Primariei, str Mihai Eminescu nr 17

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor

Ii si cojoace vechi de peste 100 ani

Ii si cojoace vechi de peste 100 ani

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Oua Incondeiate pentru transmiterea mesajelor.

Oua Incondeiate pentru transmiterea mesajelor.

Port popular

Port popular

Advertisement

Barajul Paltinu


Foarte aproape de Campina, se gaseste Barajul Paltinu,pe valea raului Doftana. Peisaje de vis! Ideal pentru o destinatie de weekend. In Campina se poate vizita Castelul Iulia Hasdeu si Casa Memoriala Nicolaie Grigorescu unde intrarea este 8 lei si taxa foto 50 lei. Enorm. La Castelul Iuliei intrarea este 8 lei/pers fara taxa foto.

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Castelul Iulia Hasdeu


Se numeste Castelul “ Julia Hasdeu” si se gaseste in Campina.
Bogdan Petriceicu Hasdeu este unul dintre marii carturarii care fac cinste culturii romanesti, o personalitate unica, pluridisciplinara, un om erudit pentru care cunoasterea nu era decat o mare adanca in care se imbaia cu placere. Noi, cei de astazi, il cunoastem din lucrarile sale sau din biografiile mai mult sau mai putin romantate ale altor autori. Printre contemporanii sai, insa, Hasdeu era un mare om de cultura, dar pana la urma, un om. Credinta i-a fost greu pusa la incercare atunci cand Dumnezeu i-a luat averea sa cea mai de pret: viata fiicei sale, Iulia. Mama sa ii impartaseste notiunile de baza ale limbii germane, iar aprofundarea continua sub supravegherea unei profesoare. La varsta de 11 ani absolvea gimnaziul Sf. Sava si apoi termina Conservatorul, sectia de canto si pian. La numai 16 ani, in 1886, se inscrie la Sorbona, devenind astfel, prima femeie din Romania care a studiat in aceasta prestigioasa universitate. Grandoarea acestui loc nu este de natura sa o sperie. In ciuda varstei fragede, Iulia reuseste sa isi uimeasca profesorii. Doi ani mai tarziu apar primele semne ale tuberculozei, boala pe care Iulia se hotaraste sa o infrunte, scriindu-i tatalui ei intr-o epistola ca este hotarata sa isi sustina lucrarea de doctorat, al carei subiect si-l alesese deja. Numai agravarea starii ei de sanatate a fost de natura sa o induplece sa paraseasca Parisul pentru Italia si Elvetia, locuri insorite, mai prietenoase cu plamanii ei deja afectati. In ciuda tratamentelor primite de la medici straini prestigiosi, starea tinerei paciente se degrada vazand cu ochii. In vara anului 1888, tatal ingrijorat o aduce la Bucuresti. Spre disperarea celui care era numit “batranul Hasdeu” (desi avea numai 50 de ani in momentul pierederii fiicei sale), nici tratamentele si nici aerul curat de la Agapia nu au mai fost de nici un folos. Pana in ultima clipa, batranul carturar Hasdeu a sperat intr-o minune. Un miracol ce nu avea sa mai vina niciodata…

Intrarea este 8 lei/pers fara taxa foto. Ti se dau niste casti unde poti asculta istoria castelului si a fiecarui obiect in parte. Noua ne-a placut!
Mult!

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu-o parte din birou

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu-interior

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu-o parte din ceas

Castelul Iulia Hasdeu

Cascada Geoagiu Bai


Geoagiu Bai este o staţiune balneoclimaterică permanentă situată la 18 km nord de Orăştie şi 46 km nord-est de Municipiul Deva, într-o zonă deluroasă.
Cascada din Geoagiu este situată în partea sud-estică a staţiunii, aproape de centrul oraşului. Accesul se poate face prin două căi, fie pe poteca ce coboară din drumul ce duce spre oraşul Geogiu, cascada fiind vizibilă din drum, fie din staţiune, pe o străduţă ingustă ce se desprinde de drumul ce leaga Hotelul Diana de centrul civic al staţiunii. Cascada în sine nu este mare însă cu siguranţă este spectaculoasă şi merită plimbarea de 15 minute până la baza ei. Noi nu am gasit decat drumul din statiune, care este nemarcat, am ajuns, ca in multe alte locuri, datorita indrumarilor localnicilor. Nu exista nici macar un semn, cat de mic, care sa te indrepte catre cascada. Am vazut cascada la sfarsitul lunii iunie, cand copacii din padure erau acoperiti pana la maxim de soc salbatic. Era o priveliste minunata si un miros chiar ametitor de dulce. O carare mica, printre balarii si flori salbatice duce la cascada. Noua ne-a placut. Mult!

Drum bun si iubiti natura!

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

Cascada Geoagiu Bai

%d bloggers like this: