Pestera Scarisoara


Plecand de la Deva spre Pestera Scarisoara sunt cam 140 de km, si pentru inceput drumul este bun iar peisajele sunt emotionant de frumoase.

Drumul catre Pestera

Drumul catre Pestera

Iesind de pe drumul national, povestea in ceea ce priveste drumul se schimba, incepe un drum forestier ingust si plin de gropi si cel mai grav fara indicatoare!

Drum forestier catre Scarisoara

Drum forestier catre Scarisoara

Aproape de pestera, la 6 km drumul isi mai revine.

Drum aproape de pestera

Drum aproape de pestera

Cu cat de apropiem de pestera drumul e mai bun. Insa pana aici dupa ce se face dreapta din drumul national va trebui sa opriti sa cereti indrumarea localnicilor pentru ca lipsesc cu desavarsire indicatoarele.

Aproape de pestera

Aproape de pestera

De unde se lasa masina, se merge la pas pe munte cca 10 minute.

La pas catre pestera

La pas catre pestera

Incet, la pas, catre pestera

Incet, la pas, catre pestera

Primii pasi spre pestera … inca nu se vede intrarea in pestera … deci nu am de unde sa stiu ce ma asteapta …

Primii pasi ...

Primii pasi ...

Pana la aceasta intrare se coboara scari multe si foarte inguste. Celor cu rau de inaltime nu le recomandam.

Intrarea in pestera

Intrarea in pestera

In sfarsit dupa ce mi-a iesit sufletul pe scari intram in pestera …

Foto de la intrarea in Scarisoara

Foto de la intrarea in Scarisoara

Imagini din pestera Scarisoara

Imagini din pestera Scarisoara

Imagini din pestera Scarisoara

Imagini din pestera Scarisoara

…Pentru cei care au avut rabdare pana aici, iata imaginea cea mai spectaculoasa din pestera, pentru care merita si drumul plin de gropi si fara indicatoare … si frigul.. chiar si scarile …

Ghetarii din Scarisoara

Ghetarii din Scarisoara

Plecarea … incep iar scarile…

Inapoi spre suprafata ...

Inapoi spre suprafata ...

Imagine din pestera spre iesire

Imagine din pestera spre iesire

Spre suprafata la iesirea din pestera Scarisoara

Spre suprafata la iesirea din pestera Scarisoara

Privind inapoi…

Intrare pestera Scarisoara

Intrare pestera Scarisoara

Drumul spre suprafata …

Scarile de la pestera Scarisoara

Scarile de la pestera Scarisoara

Drumul prin munte inapoi spre masina. ..

Drum prin muntele de gheata

Drum prin muntele de gheata

Pentru cei care au avut rabdare pana aici si sunt interesati de Pestera Scarisoara, iata povestea ei:

Istoricul pesterii Scarisoara

Istoricul pesterii Scarisoara

Istoricul pesterii Scarisoara

Istoricul pesterii Scarisoara

Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!

Advertisements

Constantin Brancusi – Calea Eroilor – Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului


Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, Constantin era al șaselea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. In Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova. De acum isi incepe drumul …. puteti urmari mai departe pe http://ro.wikipedia.org

 Asamblul monumenal “Calea Eroilor” a fost creat de scluptorul roman Constantin Brancusi intre anii 1935 – 1938 pentru a prea mari memoria eroilor Gorjului care s-au jertfit in razboiul de intregire a Romaniei dintre anii 1916 – 1918 si a fost finantat de Liga Nationala a Femeilor  Gorjene.

Poarta Sarutului

Poarta Sarutului

Masa Tacerii

Amenajarea peisagistica si restaurarea sclupturilor au fost finantate de Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondiala, Ministerul Culturii si Cultelor, Consiliul Local al Municipiului Targu Jiu.

Coloana Infinitului

Coloana Infinitului

Jiul

Jiul

Ulpia Traiana Sarmizegetusa


Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele sau complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala Daciei romane, situata la o distanta de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Ruinele orasului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa, judetul Hunedoara.

Monumentul istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Monumentul istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Dacă vechea capitala a Daciei preromane se situa în Muntii Orastiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Romana era amplasata pe un teren aproape ses, în bazinul Hategului, la cota 531 m. Orasul se afla la aproximativ 8 km departare de trecatoarea care face legatura între Banat si Transilvania si care purta în antichitate numele de Tapae, astazi “Portile de Fier ale Transilvaniei”. Alegerea amplasamentului pentru întemeirea orasului s-a făcut în baza avantajelor strategice și economice, cu Muntii Retezat la sud si Muntii Poiana Rusca la nord, constituiau bariere naturale greu de strabatut pentru eventualii atacatori. Teritoriul metropolei se întindea de la Tibiscum la Micia, pâna la intrarea Jiului în defileu, un teritoriu propice în care capitala s-a putut dezvolta în liniste, fiind aparata de castrele Tibiscum, Voislova, Micia si Bumbesti.

Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare si facea legatura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Deoarece romanii voiau sa evite o noua lupta foarte dificila la Tapae în urmatoarea lor incursiune împotriva dacilor, au amplasat la sfarsitul campaniei din 101-102 d.C., la distanta de 8 km est de Portile de Fier, în Câmpia Hategului, o garnizoana romana. Pe acest amplasament al taberei militare romane se va construi dupa obtinerea victoriei din anul 106 d.C., un mare oras, capitala unei noi provincii a Imperiului Roman. Ulpia Traiana a fost întemeiata de guvernatorul Daciei Romane, Decimus Terentius Scaurianus si avea o forma obisnuita în acea vreme la romani: un patrulater cu laturile rotunjite. Dimensiuni: suprafata de 32,4 ha, lungimea 600 m, latimea 540 m, înaltimea zidului de 4-5 m. Zidul era construit din blocuri de piatra cioplite, îmbinate cu mortar si era prevăzut în partea de sus cu creneluri, având pe fiecare latură câte o poarta. Portile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două strazi principale, care strabateau cetatea dintr-o parte în alta. Piata era în centrul orasului cuprins între zidurile de aparare si se afla la întretaierea celor două strazi principale amintite mai sus. Daca în interior se aflau cladirile administrative si religioase, în afara însă se aflau case, gospodarii, unele temple, dar si constructii publice si particulare precum si cimtirele. Numele complet al orasului era Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Sursa: ro.wikipedia.org

Foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com

Pamfil Seicaru – Muzeul Pamfil Seicaru Orsova


Pamfil Seicaru

Pamfil Seicaru

Pamfil Seicaru a făcut studii juridice obtinând licenta în Drept. A luat parte ca ofiter la operatiile militare din primul război mondial, fiind citat cu Ordin de zi pe Armată. A fost deputat în parlamentul României în 1928, 1931 și în 1933. Ziarist de mare talent, a fost director al ziarului Bucovina (Cernăuti) si a participat la editarea revistei Gândirea.

Palatul "Curentul" inaugurat la 1 februarie 1938 si dotat tehnic la nivel european

Palatul "Curentul" inaugurat la 1 februarie 1938 si dotat tehnic la nivel european

În 1928 înfiintează ziarul Curentul cu orientare de dreapta si uneori, de extremă dreaptă, pe care l-a condus până la plecarea sa din tară în 1944.

Fragment din ziarul Curentul

Fragment din ziarul Curentul

În 1939, a fost singurul ziarist român care a afirmat că asa-zisele garantii militare oferite de Marea Britanie si Franta pentru integritatea frontierelor României nu valorau nimic. În fata pericolului nazist, „Anglia trebuie să se pregătească pentru propria apărare si abia după asta să garanteze si frontierele altor tări”. Într-un articol publicat la 15 aprilie 1939 a intuit inevitabila sacrificare de către marile puteri a tărilor mici si mijlocii din Europa acelui timp. În anii războiului, au rămas celebre polemicile lui cu comentatorul politic britanic Wickham Steed de la postul de radio Londra.

Tiraj record al ziarului Curentul la 17 aprilie 1941 si 22 decembrie 1941

Tiraj record al ziarului Curentul la 17 aprilie 1941 si 22 decembrie 1941

În august 1944 a părăsit tara cu ideea de a publica un ziar ce ar fi trebuit să sustină cauza României după încetarea războiului. A petrecut 30 de ani în Spania, unde, la Madrid, a publicat o editie trimestrială a ziarului Curentul si, pentru câtva timp, publicatia Liberty and Justice. Ultimii ani i-a petrecut în Germania, stabilindu-se la Dachau (Bavaria). La moartea sa, în octombrie 1980, Primul Ministru al Bavariei, Franz Josef Strauß, l-a omagiat într-un mesaj, descriindu-l drept „un patriot român si eminent ziarist…Mostenirea pe care a lăsat-o compatriotilor săi este lupta pentru dreptate, omenie si pace”.

Almanahul Curentul din 1943 - fragment editat de Pamfil Seicaru

Almanahul Curentul din 1943 - fragment editat de Pamfil Seicaru

Trustul Curentul a mai editat din anul 1939 ziarele “Evenimentul” si ” Rapid” precum si suplimentele saptamanale “Curentul familiei” , “Curentul magazin” cu insemnate spatii pentru literatura si “Curentul pentru copii si tineret” acesta din urma condus de Viorela Seicaru (pana in 1941 cand a plecat la studii).

Viorela Seicaru

Viorela Seicaru

Pamfil Seicaru a strabatut ca sublocotenent in Regimentul 17 Mehedinti intregul front de la Orsova unde a luptat eroic pe Alion si Cerna (1916) pana in sudul Moldovei la Oituz (1917). Pentru faptele sale de arme a fost decorat de Regele Ferdinand I cu Crucea de Cavaler al Ordinului “Mihai Viteazu” iar de generalul Berthlot cu ordinul ” La Croix de Guerre”.

Regele Ferdinand decorandu-l cu Ordinul Mihai Viteazu" pe slt Pamfil Seicaru distins in luptelede la Oituz 29 august 1917

Regele Ferdinand decorandu-l cu Ordinul Mihai Viteazu" pe slt Pamfil Seicaru distins in luptelede la Oituz 29 august 1917

Pamfil Seicaru cavaler al Ordinului " Mihai Viteazu"

Pamfil Seicaru cavaler al Ordinului " Mihai Viteazu"

Exemplare ale Revistei Hiena

Exemplare ale Revistei Hiena

Pamfil Seicaru  împreună cu camaradul său de arme Petre Gavanescu era să fie îngropat de viu de un obuz în 1916, în Primul Război Mondial, pe Dealul Moşului pe locul în care este actualmente mănăstirea. El a promis că atunci când situaţia sa materială îi va permite, va ridica acolo o mănăstire, exprimându-şi astfel recunoştiinţa în faţa lui Dumnezeu pentru că a rămas în viaţă. De altfel pentru faptele sale de curaj sublocotenentul Regimentului 17 Infanterie – Pamfil Seicaru a primit titlul de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul.

Fotografia lui Charles Maurras cu dedicatie pentru Pamfil Seicaru

Fotografia lui Charles Maurras cu dedicatie pentru Pamfil Seicaru

Mai târziu când a avut posibilitatea, Pamfil Seicaru s-a ţinut de cuvânt şi între 1936 – 1939 a ridicat Mănăstirea Sfânta Ana – după numele mamei sale (Ana). Datorită instaurării regimului comunist sfinţirea sa a fost făcută la 2 decembrie 1990 de către episcopul Damaschin Severineanu.

Muzeul Pamfil Seicaru

Muzeul Pamfil Seicaru

Muzeul Pamfil Seicaru se gaseste in Orsova.

Sora lui Pamfil, Maria Seicaru

Sora lui Pamfil, Maria Seicaru

In alt articol o sa vorbim despre Manastirea pe care a ridicat-o Pamfil Seicaru la Orsova.

Sursa: http://ro.wikipedia.org si https://jurnaldecalatorii.wordpress.com/

Foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com/

%d bloggers like this: