Autostrada Transilvania

O plimbare cu 130km/ora printre munti. Va invitam sa vedeti cateva secvente foto din autostrada Transilvania. Superb!

Autostrada Transilvania

Autostrada Transilvania

Autostrada Transilvania

Autostrada Transilvania

Autostrada Transilvania

Autostrada Transilvania

Autostrada Transilvania

Autostrada Transilvania

Advertisement

Rapa Rosie din Sebes, Alba

Rapa Rosie

Am trecut de cateva ori de la Deva spre Alba si am observat de fiecare data, la un moment dat,  ca muntele din zare avea o forma mai ciudata, dar fiind distanta mare nu ne-am dat seama ca acolo  poate fi un loc ce merita vizitat, vazut si povestit si altora despre maretia si frumusetea lui.

Rapa Rosie

Am descoperit locul cautand pe internet.. Apropo pana la Rapa Rosie nu exista nici un indicator sau cel putin noi nu l-am vazut.  Ce-am descoperit apropiindu-ne de “forma aia ciudata” care o vedeam din drumul national? O rezervatie geologica de circa 10 ha si  este la 3 – 4 km de Sebes pe drumul Daia Romana. Cei 3 km sunt cu gropi si hartoape dar nu exagerat.

Rapa Rosie

Se poate ajunge cu masina pana aproape de rapa, apoi se intinde o pasune cu cateva fasii impadurite, un rau si se poate ajunge la baza rapei. Spre plecare ne-am dat seama ca puteam ajunge sa vedem rapa si de pe alte trasee laterale de unde privelistea era mai fascinanta, imaginea fiind cumva vazuta de sus, cred ca imaginea vazuta de sus ar fi cumva ca 3D, dar nu stiu sigur ca noi am vazut rapa doar de la baza ei. Oricum este spectaculos.

Rapa Rosie

Formele bizarre ale rapei s-au format prin scurgerea apei de ploaie prin argila, pietrisul si nisipul din care sunt formate aceste formatiuni. Unii compara rapa cu Marele Canion la o scara mai mica. Se mai poate compara si cu Vulcanii Noroiosi

Rapa Rosie

Daca treceti prin Deva, Alba sau chiar prin Sebes merita sa vizitati rapa. Noi am vazut-o la inceputul lunii iunie cand locul era plin de flori de camp si de verdele crud al ierbii. Daca aveti timp se mai poate vizita in zona si Cetatea Alba Iulia, Sarmizegetusa, Manastirea Prislop, Cetatea Deva, Aqualandul de la Deva, Castelul Corvinestilor,Cascada Geoagiu Bai, Rezervati de zimbri si putin mai departe Pestera Scarisoara si Salina Turda despre care gasiti detalii tot pe blogul nostru.

Drumul la pas catre baza rapei

Rapa Rosie

Lasati-va cuceriti de tot ce vi se intampla in viata si mai ales in calatorii, care va vor imbogati fantastic. Spiritual vorbind.

Rapa Rosie

Enjoy…

Rapa Rosie

Rapa Rosie

Rapa Rosie

i oarecum.

Manastirea Lainici

Doua lumi se intalnesc la Lainici

Unul dintre cele mai importante obiective religioase şi turistice din judeţul Gorj este Sfânta Mănăstire Lainici din oraşul Bumbeşti Jiu. Mănăstirea Lainici, aşezată la mijlocul mirificului defileu al Văii Jiului, la 25 km distanţă de Petroşani şi la 32 km de Târgu Jiu, aparţine de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Actuala şosea ce tranzitează miraculos inedita trecătoare a Defileului Jiului a fost construită începând prin anii 1880 de meşteri pietrari deosebiţi aduşi din Italia. S-a continuat în perioada interbelică şi s-a asfaltat abia după anii ’50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit şi linia ferată Bumbeşti – Livezeni având 38 de tuneluri lucrate în piatră într-o mare artă de către meşterii italieni. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia şi Ardeal din zona Gorj şi Hunedoara era Pasul Vulcan, “drumul lui Mihai Viteazul”, pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Româneşti în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcineşti, se trecea prin Schela, Arsuri, pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m şi se cobora în Vulcan, Paroşeni, Valea Jiului. Mănăstirea Lainici era izolată total, într-o sihăstrie consacrată vieţii monahale. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului.

Manastirea Lainici

Denumirea de Lainici este învăluită într-un mare mister. S-au emis diferite ipoteze etimologice, privind toponimia, dar au rămas incerte la nivel interpretativ. O interpretare etimologică a cuvântului Lainici îl consideră de origine grecească: în greaca veche, lainos înseamnă “de piatră”, în cazul nostru – “trecătoare prin munţi de piatră”. Altă interpretare, mai plauzibilă, ar fi aceea că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al Lailor, care este binecunoscut prin secolele al IV-lea al V-lea împreună cu al bessilor în zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distanţă de Lainici. Adevărul rămâne încă nedescoperit, mulţumindu-ne cu frumoasa denumire de LAINICI.

Manastirea Lainici

Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii, necunoscându-se oficial şi istoric începuturile sale. După tradiţie, Sfântul Nicodim, marele ctitor de lăcaşuri sfinte din ţară, ar fi construit după Vişina şi un schit din lemn aici, la Lainici. Prigoana împărătesei imperiului Austro-Ungar Maria Tereza, care a distrus majoritatea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, la jumătatea sec. al XVIII-lea, se pare că ar fi ajuns până aici. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă. Cert este că din a doua jumătate a sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780 şi se pomeneşte într-un sinet în care donează mănăstirii o moşie.

Manastirea Lainici

În Mănăstirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 şi 1812. De aceea, în 1817, Mănăstirea a avut de suferit, fiind devastată de turci; călugării au fost alungaţi, iar lui Maxim monahul i s-a tăiat capul.

Manastirea Lainici

Primul război mondial, între 1916 şi 1918, a fost nemilos faţă de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea şi profanând-o peste măsură. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereţii din altar numele unor soldaţi şi ofiţeri care au dormit acolo şi au profanat biserica. Au fost furate de către soldaţii germani toate odoarele de preţ, inclusiv clopotele.
1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de şase monahi, avându-l stareţ pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine Mănăstirea, construind clădirile necesare şi introducând viaţă de obşte cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozităţii, disciplinei duhovniceşti şi slujbelor care se săvârşeau aici, Mănăstirea devine tot mai căutată de numeroşi credincioşi din împrejurimi. Duhul sfinţilor părinţi din vechime, ce au locuit aici, dinamiza viaţa duhovnicească. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcţia căii ferate Bumbeşti-Livezeni, precum şi modernizarea Drumului Naţional, pe aceeaşi distanţă. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat şi au afectat viaţa bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând abuziv toate terenurile mănăstirii şi amplasând aici barăci.

Vedere de la Manastirea Lainici

Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spaţiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc.
În 1961 Mănăstirea Lainici este desfiinţată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de „casă de oaspeţi”. Până în 1970 uşile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermiţându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici şi sărbători religioase.

Manastirea Lainici

În 1975 a venit ca stareţ P.C. Arhim Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătăţiri în viaţa mănăstirii, favorizat fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă şi mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulţească, introduce din nou rânduielile ascetice monahiceşti, respectiv, slujbele de la miezul nopţii şi neconsumul de carne în obşte, lucru ce a dus la o viaţă duhovnicească mai bună.

După Revoluţia din 1989, ca urmare a afluenţei crescânde de credincioşi, în Mănăstirea Lainici se simţea nevoia unei biserici mai mari şi mai încăpătoare. În Duminici şi la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber.

Vedere din curtea Manastirii Lainici

La „Izvorul Tămăduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic şi construită până la stadiul de finisaje de către ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfinţitul Episcop al Covasnei şi Harghitei.

Vedere din Manastirea Lainici

Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de altă parte, precum se cunoaşte, Istoria Bisericii Creştine până în zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, „perioada bisericii din Catacombe”, în care s-a vărsat cel mai mult sânge şi au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul şi temelia Bisericii Creştine; şi a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre. Asemeni împărţirii Istoriei Bisericii Creştine în aceste două perioade fundamentale, s-a împărţit şi planul arhitectonic al noii biserici.

Colt de frumusete de la Lainici

Însă aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografică, care se intenţionează, cu ajutorul lui Dumnezeu, să se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinată Bisericii din Catacombe, pictându-se viaţa creştinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea Sfinţilor şi martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii şi din Sfânta Tradiţie.

În pictura bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii creştine, cu cei mai reprezentativi sfinţi din toată lumea şi din toate timpurile, ca o cronologie şi universalitate creştină.

De asemenea, după Revoluţia din 1989, în Mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore printre care amintim: construcţia din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinţi, a unei trapeze mari pentru hramuri şi sărbători religioase importante, a unui impresionant gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-a construit un zid de sprijin împotriva inundaţiilor pe o lungime de un kilometru.

În data de 23 iulie 2006 Mănăstirea Lainici a primit o mare binecuvântare de la Maica Domnului. A fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”.

Această Icoană a fost executată special pentru Mănăstirea Lainici printr-o mare taină şi este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani în toată lumea.

Sursa:http://www.manastirealainici.ro/
Foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com

Manastirea Humorului

Manastirea Humorului

Mănăstirea Humor (denumită uneori si Mănăstirea Humorului) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Mănăstirea Humorului din comuna omonimă (aflată în prezent în judetul Suceava) de către marele logofăt Toader Bubuiog. Biserica mănăstirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului (sărbătorit în fiecare an pe 15 august) si Sfântul Mucenic Gheorghe (sărbătorit la 23 aprilie).

Scarile care duc in turn

Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective:

• Biserica “Adormirea Maicii Domnului” si “Sf. Gheorghe” – construită în 1530
• Ruinele caselor mănăstiresti – datând din sec. XVI – XVIII
• Turnul clopotnită – datând din sec. XIX
• Turnul lui Vasile Lupu – construit în 1641

Turnul de la Manastirea Humorului

În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră si a construit un turn masiv. Pe clădirea turnului se afla încastrată următoarea pisanie: “Acest turn l-a zidit și împodobit evlaviosul și de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân și domn al întregii țări în anul 1641.

Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii si făcea parte initial din zidul de incintă al mănăstirii. În prezent, se mai observă doar câteva ruine din acest zid (pe laturile de vest si de est ale turnului). Clădirea turnului este sprijinită pe laturile de nord si de vest de două contraforturi înalte.

Vedere din Turnul de la Manastirea Humorului

Biserica Mănăstirii Humor a fost împodobită peste tot, în exterior si în interior, cu picturi în frescă, ca si bisericile Voronet, Moldovita, Arbore si Sucevita.

Fragment din fresca Judecăţii de Apoi, zugrăvită pe peretele estic al pridvorului.

Sursa: Wikipedia
Foto: jurnaldecalatorii.wordpress.com

Popasul Acasa in Bucovina

“Stana” de la Popasul Acasa in Bucovina

Popasul Acasa in Bucovina este situat in apropierea orasului Gura Humorului. Nu ai cum sa gasesti popasul din intamplare pentru ca este destulde intortochat drumul si daca imi aduc aminte se trece chiar printr-o padure.

Vedere din curtea popasului cu micul lac

Noua ne-a fost recomandat locul pentru a vizita herghelia si eventul de a calari, nu ne asteptam sa gasim asa minunatie de popas.

Vedere de la intrarea in pensiunea ” Acasa in Bucovina”

Sunt multe pensiuni in zona Gura Humorului dar aceasta si Popasul Domnesc sunt unele din cele mai frumoase daca nu chiar cele mai frumoase din zona.

Pretul unei camere este la fel ca in toata zona, undeva la 120 lei camera cu pat matrimonial cu baie in camera si balcon..daca mai ai nevoie de balcon cand atatia hectari in juru-ti.

Restaurantul din pensiune

Mancarea este traditionala, oamenii locului sunt imbracati in straie populare cum de altfel este impodobita toata pensiunea.

Gratarul unde tocmai se pregatea un berbecut

Drumul ce duce la grajduri

Herghelia de la Popasul ” Acasa in Bucovina”

Trasura cu ponei care plimba copii

Poti plati ore de hipism, deplimbare cu trasura trasa de ponei,poti sta la stana, in foisor, langa lac… in leagan.. toate la marimi uriase. Nu ne-am dat seama pana unde se intinde curtea pensiunii… este imensa!

White horse 🙂 tot la pensiune

Unul din caii de la herghelie

Vedere din herghelia de la Popasul Acasa in Bucovina

Este o zona departe de oras, langa padure dar cu masina se poate ajunge cu usurinta in Gura Humorului, la Voronet si apoi se poate face traseu la manastirile din zona, care sunt multe. In Gura Humorului va recomandam din tot sufletul Muzeul Obiceiurilor Populare unde intrarea e ceva modic.. 2 lei si ghidul, fost profesor si mare pasionat de istorie va dezvaluie istoria zonei de la austroungari pana in prezent. Se pot face fotografii fara nici o taxa, spre deosebire de manastirile din zona unde se plateste taxa de intrare si taxa foto dar nu ai voie sa intri cu trepied.. dar ma rog asta este o alta discutie.

Poneii se pregateau pentru plimbarea cu copii

Mancarea este foarte buna si ca in toata Bucovina portiile sunt foarte mari.

Este locul ideal pentru o vacanta sau un popas in Bucovina.

Noua ne-a placut! Mult!

Stana Regala – Sinaia

Stana Regala

Dpdv al peisajului este frumos la Stana Regala. Stim cu totii ca aici era casuta de vacanta a familiei regale apoi a lui Ceausescu, acum o parte e deschisa publicului larg, iar casa veche,  cred – dupa cum arata – ca este o proprietate privata. Pe vremea cand mergeam pe furis sa vedem aceste locuri se numea Poiana Stanii. Se poate ajunge pe jos dinspre Busteni si din Sinaia cu masina.

 

Stana Regala

Sa nu vorbim despre peisaj care este super…mirific..cum vreti voi.. ai ce vedea si pe unde te plimba:

Stâna Regală – Schitul Sf. Ana – cca. 1 oră

Stâna Regală – Cota 1400 – cca. 1 ¼ ore

Stâna Regală – Buşteni, cartierul Poiana Ţapului – cca. 1 oră

Stâna Regală – Peştera Bogdan şi Avenul Haiducilor – cca. 40 minute

Stână Regală – Complex Piatra Arsă (Platoul Bucegilor) – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Cascada Urlătoare prin Valea Babei – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Observatorul din Valea Peleşului – cca. 20 minute

Stâna Regală – Observatorul de pe Stâncile Franz Josef – 5 minute

Stâna Regală – Stâncile Sf. Ana (obiectiv istoric-religios) – cca. 45 minute

 

Stana Regala

Am citit pe alte site-uri ca aici gasesti calitatea serviciilor… cu un personal exemplar… ca aici se depun toate eforturile astfel incat turistul sa mai revina.  Asa o fi! Dar noua nu ne-a fost dat sa beneficiem de asa ceva. Singurul lucru foarte bun a fost cafeaua. Atat.  Un espresso Lavazza excelent.

 

Stana Regala

Dupa tura de plimbare si de facut fotografii in timpul unei amieze de sfarsit de vara, in linistea locului, unde intr-adevar nu se aud  manele si nici alte zgarieturi, care conform principiilor unora  s-ar numi muzica…, ne vine pofta sa mancam. Ce poate fi mai frumos decat sa mananci intr-un asemena loc?

 

Stana Regala

Am comandat ciorba de fasole cu afumatura si mamaliga cu branza cu cartofi prajiti. Simplu. Ciorba rece  – o fiertura acolo…- avea mai mult morcov decat fasole  iar despre afumatura… erau doar cateva bucatele foarte mici.. mamaliga rece, cartofi (jur) erau cruzi si ca sa fie totul complet  smantana era doar pe nota de plata. Nu voi vorbi mult despre aceasta intamplare pentru ca nu vreau sa prelungesc in amintirea mea durata intamplarii. Vreau doar ca si altii care cheltuiesc  timp si bani mergand acolo sa stie ce li se poate intampla.

Stana Regala

Nu am facut scandal, nu am chemat managerul – atat de laudat de altfel pe alte site-uri -, nu am facut nici un fel de spectacol pentru ca nu realizam nimic si apoi le-as fi facut rau acelor oameni. Nu asta intetionam, sa fac rau, ca dupa cate stim raul pricinuit altora ne face rau si noua insine – principiul al 3 lea al mecanicii cunoscut si sub numele de principiul actiunii si reactiunii 🙂 . Vreau doar ca altii sa aleaga sa plateasca o mancare pe care chiar sa o  manance si dupa care sa nu fuga la farmacie dupa niscaiva trifermente. Altfel e frumos la Stana Regala.

 

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Manastirea Durau

Scurt Istoric partea 1

Scurt Istoric partea 2

Intrarea in Manastirea Durau

Manastirea Durau

Manastirea Durau-vedere din fata

In curtea Manastirii Durau

Pe alei in Manastire

Manastirea Durau

Manastirea Voronet

Bucovina este renumita pentru peisajele ei dar si mai mult pentru manastirile ei. Vom incepe un periplu al manastirilor din Bucovina si din Maramures.
Manastirea Voronet se afla la capatul unui sat mare cu acelasi nume, aproape de orasul Gura Humorului (la 4km de orasul Gura Humorului si la 36 km de Suceava). Daca ajungeti in Gura Humorului va recomandam Hotelul Toaca asezat intr-un loc linistit, inconjurat de un peisaj… o sa vedeti o descriere (si ceva fotografii) mai exacta in postul dedicat acestui hotel. Revenind, de la Gura Humorului drumul este plin de indicatoare deci Manastirea nu e greu de gasit cum era si firesc de altfel. Cum ajungi la manastire primul lucru pe care il vezi este o explozie de arta populara, cojoace, stergare si mai ales ii lucrate manual sau nu si din pacate nelipsitele chinezarii.. sau turcisme… ma rog..tot aia.

Din respect pentru locul sfant (dar mai ales pentru ca asa consider ca se cuvine cand esti musafir, sa respecti gazda) pe care il vizitam eu sunt imbracata in fusta si imi acopar capul cu o basmaluta apoi intram pe poarta mica si veche. La intrare iti poti cumpara ceva suveniruri, ghiduri. Apoi ni se deschide in fata ochilor Voronetul…. cum ne place sa-i spunem. Legenda spune ne povesteste ca Stefan cel Mare, in timpul unei crize intr-un razboi cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, in Voronet si a cerut sfatul acestuia. Castigand batalia impotriva turcilor, Stefan si-a pastrat promisiunea catre calugarul Daniel si a construit o noua biserica inchinata Sfantului Gheorghe, cel care se spune ca ar fi fost ocrotitorul victoriei in batalie.
Cum intram in biserica vedem o inscriptie cum ca printul Stefan a inceput constructia Manastirii in 1448 in luna mai pe 26 si ar fi terminat-o pe 14 septembrie acelasi an. Facand un calcul rapid cat a durat constructia bisericii? Zambim. Tot legenda mai spune ca Manastirea Sfantului Ioan din Suceava ar fi fost construita in acelasi timp.

Povestea albastrului este o enigma – este culoarea dominanta a peretelui de sud si este considerat unic (nu s-a depistat inca din ce anume a rezultat culoarea respectiva). O nuanta asemanatoare de albastru se folosea si in Maramures la biserici si case, dar din cate stiu de la localnici acestia foloseau aceasta culoare pentru ca era usor de obtinut. Fiecare perete al bisericii are pictata o poveste. Peretele de la sud este „ ocupat „ de Arborele lui Iesei. Fatada sudica prezinta scene din vietile Sf Niculae si Ioan cel Nou. Picturile exterioare se spune ca ar data din timpul domniei lui Petru Rares iar cele interioare chiar din timpul lui Stefan cel Mare.
Pe zidul vestic e pictata Judecata de Apoi (lucru care in bisericile ortodoxe s-ar picta in pridvor).

Din punctul de vedere al privitorului, imaginea Raiului ocupă toată extremitatea din stânga-jos a scenei Judecăţii de la Voroneţ. Reprezentarea, nu e deloc statică, ci dimpotrivă. Atitudinea personajelor, expresia chipurilor, celelalte detalii, exprimate de culorile vii şi tuşele sigure dau întregului ansamblu impresia de viaţă şi mişcare, un dinamism direcţionat „spre dreapta” (privind, desigur, din perspectiva personajelor aflate în drum spre Rai), specifică progresului imaginar al sufletului mântuit.
Două ziduri, unul arcuit, celălalt crenelat, despart grădina Raiului de restul peisajului, dar şi pe drepţi de cei damnaţi.
La nord sunt zugravite „ Izgonirea lui Adam” si vamile Vazduhului”.
Cel mai mult ne-a placut peretele cu Judecata de Apoi, unde este zugravita intreaga poveste, dar nu de asta ne-a placut ci pentru cum a fost gandita povestea ce urma sa fie pictata, pentru reusita picturii, pentru excelenta policromiei…. pentru cum mergi pe firul povestii urmarind picturile….

O sa postam si un scurt istoric cu chilia Arhimandritului Daniil. Va spunem doar atat… era in piatra muntelui…
Noua ne-a placut! Mult!

Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Portul este clasificat pe cele patru zone etnografice abordate. Hainele groase, confectionate din suman, cum ar fi: mantalele, cioarecii, atele lungi de la opinci etc., ne sugereaza ca suntem in plina zona de munte.

Pentru zona Dornelor pledeaza costumele de sarbatoare din comuna Dorna Candrenilor si Panaci precum si mai multe piese de port expuse separat: zabrelnice, camasi, braie etc.din comuna Dorna Arini. In zona Dornelor, fiind o zona de inerferenta se resimt din plin influentele Ardealului, Maramuresului, Harghitei precum si a Neamtului. Croiul camasilor din Cosna si Poiana Stampei amintesc pe cel al camasilor din Bistrita Nasaud. Faptul nu este generalizat, putandu-se intalni si camasi Bucovinene, incretite pe gat cu ata iar la capatul manecilor “prinse in bratara”.
Exista in aceasta expozitie o ordonare a exponatelor pe idei majore, legate de momente bine alese: tunsul oilor, urcatul la munte, masura, inchegatul etc. Majoritatea exponatelor sunt originale, facanduse si cateva reconstituiri dupa informatiile culese din teren. Intr-un ungher a fost reprodusa, la scara normala, o vatra cu vartej, de a carei cujba (carlig) sta agatat ceaunul de urdit.

Creatia noua. Aici sunt etalate tesaturi, piese de port, obiecte de lemn, toate purtand amprenta actualului. Valorificand materia prima traditionala: lana, bumbac, lemn, aceasta creatie isi tradeaza noutatea. Astfel, camasile femeiesti si cele barbatesti renunta la paleta cromata bogata, mergand pe una mai retinuta si mai sobra (negru, cafeniu). In privinta ornamentelor, se paraseste tot mai mult “geometricul” in favoarea “florarului”.

Mastile care amintesc de noaptea anului nou, sunt destinate peretelui si nu jocului, fiind confextionate din lemn.

Ghidul muzeului, o doamna cu multa rabdare si pasiunea ne-a detailat aceste lucruri si ne-a ingaduit sa facem fotografii.

Programul de vizitare al muzeului: Luni-Vineri 10-18
Sambata si Duminica Inchis

Muzeul este situat in cladirea Primariei, str Mihai Eminescu nr 17

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor

Ii si cojoace vechi de peste 100 ani

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Interior Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Oua Incondeiate pentru transmiterea mesajelor.

Port popular

Barajul Paltinu

Foarte aproape de Campina, se gaseste Barajul Paltinu,pe valea raului Doftana. Peisaje de vis! Ideal pentru o destinatie de weekend. In Campina se poate vizita Castelul Iulia Hasdeu si Casa Memoriala Nicolaie Grigorescu unde intrarea este 8 lei si taxa foto 50 lei. Enorm. La Castelul Iuliei intrarea este 8 lei/pers fara taxa foto.

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu