Brasov


Cu stradute inguste, pietruite, cu carciumioare mici, cu locuri neschimbate parca de sute de ani. Brasovul este amintit in 1234 sub numele de Corona, in 1252, ca Barasu, iar in 1288 este intalnit cu denumirea de Brasov.
Între 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala Regiunii Stalin. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Braşov mai este cunoscut si cu denumitea de Kronstadt in germana si Brassó in maghiara. In evul mediu, locuitorii acestui spatiu – romani, maghiari, germani – au contribuit la dezvoltarea orasului si a mai multor targuri, cetati, sate.
• Bastionul Fierarilor
• Bastionul Funarilor
• Bastionul Graft
• Bastionul Tesatorilor
• Biserica Neagra
• Bran si Castelul Bran
• Portile Cetatii Brasovului
• Turnul Negru si Turnul Alb
• Monumente istorice si atractii turistice
Urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste 60.000 ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sau regresia, specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii. Cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. Va recomandam sa vizitati orasul, e magnific. Cazarea am avut-o la “ Grand Hotel” unde serviciile nu exceleaza, dar camerele sunt mari, cu gust aranjate, foarte curat, aproape de centru.

_B232291 copy

P6143171

P2145178 copy

_1162696_01 copy

P3300831 copy

Advertisements

Pestera Dambovicioarei


La 177 de km de Bucuresti, pe culoarul Rucar – Bran, la 5 km de Rucar, in apropierea satului Podu Dambovitei gasim pestera Dambovicioarei cu Cheile ei.
Sunt conditii optime de vizitare a pesterii. De la intrare se simte un curent de aer care indica existenta a inca unei comunicari cu exteriorul. Poate fi strabatuta usor, plafonul fiind in jur de 2 metri.
Zona este de un pitoresc aparte datorita micilor cascade si a Cheilor Dambovicioarei. Cheile au o lungime de aproximativ 3 km si au un aspect impunator, grandios.
Cazarea ne-am facut-o la pensiunea “ Casa Europan” unde am gasit mancare buna, confort. Curatenia in camera se facea zilnic, iti ofereau in camera apa plata in permanenta; se putea manca intr-un foisor imens…intr-un peisaj de vis.
Este locul unde poti lenevi, scapa de stresul orasului dar poti face si incursiuni la Fundata, Rucar, Sambata de Sus, Poiana Tapului.

P6153321

P6112925

P6112923

P6112888

P6112859

Balea Lac


La 77 km de Sibiu, 68 km de orasul Fagaras si 85 km de orasul Curtea de Arges, urcam la Balea Lac.
Balea Lac… am ajuns in dupa amiaza unei zile fierbinti de vara.
Dupa un traseu absolut superb de la Vidraru ajungem la Balea Lac..
Zona turistica Balea Lac este situata in Muntii Fagaras (o parte importanta din lantul Muntilor Carpati). Regiunea este foarte cunoscuta datorita celei mai dense retele hidrografice din tara (lacuri glaciare : Avrig 2011 m, Caltun 2147m, Doamnei 1865 m , Balea 2034 m etc).
Lacul Balea este situat la obarsia Curtisoarei, la altitudinea de 2034 m si are 360 m lungime si 11 m adancime. Este unul dintre cele mai frumoase si mai mari lacuri din Romania. In jurul lacului, 100 de hectare de teren au fost declarate rezervatie stiintifica cu numeroase plante ( floarea de colt, macul galben , etc) si animale ocrotite (capra neagra, rasul, acvila de munte etc).
Caldura de la ses inca nu se simte la Balea Lac. La peste 2000 de metri altitudine inca e frig, iar zapada nu s-a topit.
Peisajul este de basm… ai impresia ca esti cumva agatat de cer..cum era in desenele animate un prichindel agatat de un colt al lunii, asa si eu, m-am simtit la Balea Lac… un punct mic, neinsemnat…

_6287560 copy

_6287553 copy

_6287544 copy

_6287539 copy

_6287501 copy

_6287489 copy

_6287526 copy

_6287564 copy

Rasarit vs Asfintit


P8150664 copy

P8150661 copy

P8150560 copy

P8150534 copy

P8150526 copy

P8150524 copy

P2225781 copy

P2225758 copy

P8160671 copy

Zbor…


P8160682 copy

P8150646 copy

P8150644 copy

P8150622 copy

P8150601 copy

P8150578 copy

Litoralul nostru… altfel


P5078118

P8150631

P8150621

P8150550

P5098161

P5078074

P8150646

Castelul Corvinestilor


Intotdeauna ne-am dorit sa calatorim, sa vedem cat mai multe locuri, sa cunoastem obiceiuri, sa vedem ce ii fericeste ori multumeste pe oameni, sa vedem cum traiesc, sa invatam de la ei. Am descoperit locuri fascinante prin frumusetea si istoria lor.
De curand am trait bucuria de a vedea Castelul Corvinestilor. Se ajunge usor la castel, din Deva pornind,vreo 20 km, sunt multe indicatoare. Intrarea este 8 lei si cu aparat foto inca 5 lei. Acum povestea……Nu numai pentru cei atrasi de evul mediu, castelul, propietate a familiei Corvin in secolul al XV lea, reprezinta un monument singular in Romania si printre cele mai atractive din spatiul european. Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de constructie diverse,( gotic, renascentist, baroc si neogotic) a prezentei unor inovatii in plan militar si civil, precum si vietii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani.
Castelul a fost daruit de catre regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Voicu tatal lui Iancu de Hunedoara. Castelul intra in posesia acestuia dupa moartea tatalui sau si incepe un proces de modernizare, amplificare a fortificatiei (1440-1453). Castelul Huniazilor a fost folosit in special ca resedinta nobiliara, dovada fiind si lipsa unor perimetre secundare de aparare. Salile construite in aceasta perioada sunt Sala Dietei si Sala Cavalerilor. Mai trebuiesc amintite si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar), Turnul buzduganelor si Bastionul alb. Castelul intra ulterior in posesia lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara care construieste o noua aripa in stil renascentist – loggia cu pictura ilustrand aspecte din viata nobiliara, respectiv legenda corbului.
Una dintre cele mai frumoase incaperi din castel este ‘’ Sala Dietei’’, un spatiu laic dedicat ceremoniilor, realizat la jumatatea secolului al XV lea. Un incendiu din 1845 a distrus incaperile, iar restaurarile din 1956-1967 i-au redat imaginea initiala.
Legenda fantanii din castel spune ca aceasta a fost sapata de trei prizonieri turci, carora Ioan de Hunedoara le-a promis ca ii va elibera la finalizarea lucrarii. Animati de speranta eliberarii prizonierii sapa in stanca timp de 15 ani, pana la 28 de metri adancime si reusesc sa gaseasca pretioasa apa. Intre timp Ioan de Hunedoara murise, iar pretioasa sa sotie Elisabeta Szilagy a decis sa nu respecte cuvantul dat de sotul ei si ordona uciderea celor trei prizonieri. Ca ultima dorinta cei trei turci cer au cerut permisiunea de a scrie pe cheile fantanii o inscriptie ce spune: ‘’ Apa ai, inima n-ai’’ ca un repros pentru promisiunea facuta si nerespectata.
Legenda corbului…
Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un corb care tine în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legenda. Se spune cã Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta.
Pentru a o feri de necinste, regele îi da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodatã si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creste si va merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului îl fura încercând sa plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteazã corbul, recuperand astfel inelul.
Atunci cand creste si ajunge la curtea regala, povesteste aceastã patanie, iar regele, impresionat de aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc.
De altfel, si numele familiei provine din latinescul “Corvus”, care inseamna “Corb”, o pasare care simboliza cu totul altceva în evul mediu, si anume întelepciunea si longevitatea.
Legenda construirii cetatii din Hunedoara
Din istoria vicariatului greco-catolic al Hategului, dr. I. Radu, p. 9-10.
Spun ca zane trei deodat
Trei cetati au ridicat
Una-n Hunead, cealalta
La Gradiste-n deal inalt
Alta Orlea p-un deal mare,
Pe sub care Streiul trece
Cu suvaiturã tare,
Cu pastravi si apa rece.
Când odata se-ntalnira,
De cetati s-au întrebat,
Ceste douã sus sarira
Si superb au cuvantat:
Nostrele cetati pe mane
Ori ajute ori n-ajute
Domnul, gata le vom pune,
Hinedoara spune iute:
Si eu pest-o saptamana
De-mi ajuta Dumnezeu,
Si-mi va fi cu indemana
Voi fini tot lucrul meu.
Iaca dar c-a ei cetate
Buna fu si azi se vede
Dar cazut-au celelalte
Stand zidiri cu iarba verde.
Doua zane intr-acea ora
Fier cumplit aridicara
Iute dupa Hinedoara
Învartind il aruncara
Care catre munti fugise
De mania celor doua
Si la tara mai sosise.
Fierul muntele în doua
L-au lovit si l-au taiat,
D-ice muntele si noua
Se numeste Retezat.

Cazare
Peste noapte am stat la pensiunea Paradis, in Deva, un loc cu oameni ospitalieri, cafea Illy(pour le conesoure) foarte curat, bun gust si orientare catre satisfacerea nevoilor turistului. Pensiunea este intr-un loc retras, linistit la doar 20 de km de castel si la 3 minute de cetatea Devei.
Fiecare calatorie este o lectie de viata!

_1313332 copy

_1313182 copy

_1313260 copy

_1313305 copy

%d bloggers like this: