Cucuteni – Iasi

Cucuteni este azi o localitate în județul Iași, Moldova, România, reședință a comunei cu același nume. Localitatea este atestată în 1454, în timpul lui Petru Aron. Așezarea este celebră arheologic, deoarece pe teritoriul ei, pe Dealul Cetățuiei au fost descoperite vestigii ale culturii Cucuteni din neolitic, unică în Europa. Cultura de tip Cucuteni (3000-4000 ani î.Chr.) a avut o arie mare de răspândire acoperind o mare parte din teritoriile (tradițional) românești și din vestul Ucrainei. Așezările de tip “Cucuteni” aveau locuințe (case) 1÷3 camere, ce erau grupate circular sau în șiruri paralele, o dovadă arheologică a spiritului de obște existent în regiune, în timpul și spațiul “pre-getodac”. La locul principalelor descoperiri s-a amenajat un Muzeu Arheologic, deschis publicului; putem vedea aici atât tumulul original, în care au fost descoperite mormintele, cât si artefacte din ceramică originale aparținând culturii Cucuteni.

Muzeul din Cucuteni

Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, gãsindu-se unele asemãnãri, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni si o ceramicã dintr-o culturã neoliticã din China. Între cele douã culturi este o distantã de timp foarte mare, cea din China apãrând dupã circa un mileniu fatã de cea de la Cucuteni.

Foto din ineriorul Muzeului din Cucuteni

 

Pe ceramica Cucuteni predominã decorul în spiralã, cu numeroase variante si combinaþii. S-au gãsit si figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Vas antropromorf - Cucuteni

Populatia apartinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbanã, cu locuinte mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupatie vânãtoarea, agricultura si mestesuguri casnice, cum ar fi: tesut, olãrit, confectionare de unelte.

Ceramica din sec XVIII - Cucuteni

În locuintele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuintelor, au fost descoperite oase umane, o posibilã mãrturie a faptului cã oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare sã fie susþinut si de lipsa necropolelor.

Inerior din Muzeul CucuteniCeramica de Cucuteni

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt rosul, albul si negrul, cu unele variatii în functie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formã, vasele diferã de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Ceramica de Cucuteni

 

Muzeul este aproape in paragina, noi cand am ajuns acolo am crezut chiar ca este parasit. Era totusi un paznic care ne-a lasat sa intram, intrarea este 4 lei de persoana si nu exista taxa foto.

 

Mic istoric din interior

 

Ceramica de Cucuteni

 

Dupa ce am vizitat muzeul am vrut sa cumparam vase de ceramica, vestita ceramica de Cucuteni din localitatea cu acelasi nume. Nimic. Am intrebat localnicii…ne-au spus ca nimeni nu se mai ocupa cu olaritul. Pacat, ne pierdem incet incet tot ce avem mai bun, mai de valoare. In zilele noastre cuvantul valoare incepe sa-si schimbe semnificatia. Cucuteni e un sat extrem de sarac, chiar ne intrebam din ce-or fi traind localnicii, drumuri proaste, peisaje superbe. Cei putini oameni pe care i-am intalnit in aproprierea muzeului ne priveau de parca am fi fost extraterestri, se gandeau ei ca cineva sa le mai viziteze muzeul care a ajuns o paragina.. Grecii pot lua bani turistilor si inca multi, aratandu-le o baie unde cica s-ar fi inbaiat Zeus, noi lasam astfel de muzee in bataia vantului. Si-a sortii, care din pacate nu tine cu valorile poporului roman pentru care altii pe vremuri isi jertfeau viata…

 

foto din interior

 

foto din interior

 

Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!

 

 

 

sursa partial: http://vizitez.com 

foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com

 

 

 

 

 

 

Povestile de dragoste si blestemul din Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 

Palat gotic, razboi pentru dragostea unei printese, rapirea frumoasei din castel, sinucidere din dragoste, duel, tradare • Toate acestea sunt intamplari petrecute in secolul al XIX-lea la Palatul Ruginoasa, care a fost martorul unora dintre cele mai romantice povesti de dragoste • Pe scarile Palatului a murit in 1847 tanarul Sandulache Sturdza aparand onoarea printesei Marghiolita, rapita de boierul Nicolae Roznovanu • In anul 1888, Dimitrie Cuza, fiul cel mic al domnitorului, s-a sinucis intr-unul din dormitoarele Palatului • Dimitrie Cuza era indragostit de una dintre slujnicele Palatului • In anul 1897 palatul gotic de la Ruginoasa a fost si martorul povestii de iubire dintre Maria Moruzi si Ionel I. C. Bratianu • Din dragostea celor doi s-a nascut in anul 1898 marele istoric Gheorghe Bratianu, care si-a petrecut copilaria la Ruginoasa • Cititi mai jos un reportaj inedit despre dramele petrecute de-a lungul timpului in Palatul Ruginoasa, intamplari care alimenteaza legenda potrivit careia maretul monument de arhitectura gotica este urmarit de un blestem.

Palatul de la Ruginoasa

 

“Dragostea romantica, cu cateva modulatii apartine castei secolului al 19-lea. Spre sfarsitul secolului, focul patimas se domolise in toate sferele vitalitatii. Dragostea romantica a urmat galanteriei din secolul al 18-lea, care, la randul ei, nu era decat alta moda subsecventa a «stimei» din secolul al 17-lea, «iubirii platonice» din veacul al 15-lea; in sfarsit «iubirii curtenesti» din secolul al 13-lea si celei «nobile» din secolul al 14-lea”, conchide filosoful spaniol Jose Ortega Y Gasset in lucrarea “Studii despre Iubire”.
Palatul gotic, razboi pentru dragostea unei printese, printre cele mai frumoase din epoca, sinucidere din dragoste, rapirea iubitei din palat de catre feciorul aristocratului, tradare etc. Dramele amoroase traite in secolul al XIX-lea in Palatul Ruginoasa de printii si printesele care faceau parte din aristocratia vremii au toate “ingredientele” unor povesti romantice de dragoste. Si daca proza romaneasca romantica a vremii s-ar fi ridicat la nivelul liricii eminesciene, tragediile din Palatul Ruginoasa puteau fi fara nici o indoiala izvoarele unor romane de talie universala.

Palatul de la Ruginoasa

 

Printilor care si-au trait povestile de dragoste romantice la Ruginoasa palatul gotic le-a cerut, uneori, un tribut prea aspru. Cateodata au platit cu propria viata. Alteori, cu viata feciorilor nascuti chiar in urma povestilor de dragoste din Palat. De aceea unii, chiar si istorici, vorbesc mai timid, ce-i drept, despre un “blestem” al Palatului de la Ruginoasa. Acest destin al Palatului este marcat chiar de un eveniment tragic petrecut in familia celui care a construit viitoarea resedinta a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, si anume marele vistiernic Sandulache Sturdza. Drama familiei Sturdza ne-a fost povestita de cel mai respectat invatator din Ruginoasa, Mihai Lupu. Acesta a adunat marturiile despre tragicele intamplari petrecute la Ruginoasa asa cum s-au transmis, prin viu grai, din generatie in generatie de la primii servitori ai Palatului si pana astazi. A completat aceasta cercetare cu studierea documentelor istorice. Este povestea de dragoste dintre Marghiolita, sotia lui Costache Sturdza, si boierul Nicolae Roznovanu. Pe cand traia la Iasi, intre Marghiolita si Nicolae Roznovanu se infiripase o pasionala poveste de iubire. Intr-o zi, miscata probabil si de unele remuscari de infidelitate, Marghiolita, despre care se spune ca era una dintre cele mai frumoase domnite din Moldova, s-a hotarat sa se retraga in vara lui 1847 la Ruginoasa. “Marghiolita s-a hotarat la un moment dat, satula de viata pe care o ducea la Iasi, sa se mute la mosia de la Ruginoasa. A venit impreuna cu unul din fiii din prima casatorie a lui Costache Sturdza. Dupa o saptamana, primeste o scrisoare de la Nicolae Roznovanu, care o anunta ca vrea s-o viziteze la Ruginoasa”, ne-a povestit invatatorul Mihai Lupu. Cand a aflat ca Nicolae Roznovanu vrea sa vina la Ruginoasa, fiul din prima casatorie a lui Costache Sturdza, care se numea Sandulache Sturdza, ca si stramosul sau care a ridicat Palatul, s-a decis sa-l infrunte si sa apere onoarea sotiei tatalui sau. Si a pregatit o armata de tigani inarmati cu ciomege si zeci de arnauti cu pusti si pistoale. “Baiatul, fiul lui Costache Sturdza, a pregatit cativa zeci de tigani cu ciomege ca sa iasa inaintea alaiului cu care venea Roznovanu intr-o trasura cu 12 cai, insotit de cateva sute de arnauti. Probabil ca Roznovanu era informat cu ceea ce se intampla la Ruginoasa. Au iesit tiganii, Roznovanu a reusit sa-i mituiasca si tiganii au plecat. Roznovanu a reusit sa intre in Palatul Ruginoasa”, a continuat Mihai Lupu. Armatele de arnauti s-au intalnit in curtea Palatului, dar nu s-au luptat. Fiul lui Costache Sturdza era, totusi, decis sa nu cedeze. Si a iesit in intampinarea lui Nicolae Roznovanu cu un pistol. “Urcand scarile, arnautii au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care, cu ultimul pistol, a vrut sa apere onoare domnitei Marghiolita. Un arnaut a reusit cu un cutit sa-l ucida pe fiul care o pazea pe domnita Marghiolita. Roznovanu a intrat, a luat-o in brate pe Marghiolita si a plecat cu ea”, a incheiat invatatorul Mihai Lupu povestea rapirii Marghiolitei.
Dupa ce a fost savarsita crima, Nicolae Roznovanu a dus-o pe Marghiolita la resedinta sa de la Stanca, in judetul Botosani, si nu a lasat-o sa plece de acolo o buna perioada de timp. Moartea tanarului Sandulache a determinat familia Sturdza sa nu mai pretuiasca Palatul Ruginoasa, care o lega acum de o tragica amintire. Costache Roznovanu a ipotecat Palatul la Banca Moldovei, de unde a contractat un imprumut pe care nu a putut sa-l mai returneze. In Palat intrase blestemul.

Palatul de la Ruginoasa

 Sinuciderea lui Dimitrie Cuza

Pe data de 13 ianuarie 1862, palatul gotic a trecut in proprietatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care il cumparase de la Banca Moldovei platind 49.441 galbeni. Sub atenta supraveghere a Elenei Cuza, Palatul a fost renovat inainte ca familia sa se mute in noua resedinta. “Elena Cuza a presimtit ceva inainte de a se muta in Palatul de la Ruginoasa. Stia ca pe scarile Palatului murise cu ceva vreme in urma tanarul Sandulache Sturdza. A luat totul ca pe o fatalitate”, a explicat istoricul Simona Ionescu.
Memoriile scrise au consemnat ca pe drumul spre Ruginoasa trasura care o transporta i se parea un dric, iar in prima noapte in care a dormit la Ruginoasa o cucuvea a cantat continuu. In credinta populara, cantecul cucuvelei prevesteste moartea. De aceasta data, insa, pe podelele Palatului s-a scurs sange domnesc dintr-o inima sfasiata de o iubire patimasa. O inima care batea in trupul unei odrasle domnesti nascute in urma relatiei nelegitime pe care domnitorul a avut-o cu Maria Obrenovici. Revenit de la Paris, unde si-a facut studiile in anul 1885, Dimitrie Cuza s-a stabilit la Palat impreuna cu fratele sau, Alexandru, si cu mama lor adoptiva, Elena. Aici, Dimitrie Cuza s-a indragostit de una dintre slujnice. Cand a aflat de iubirea pe care Dimitrie o nutrea pentru slujnica, Elena Cuza a alungat-o pe tanara femeie din Palat. “Elena Cuza nu vedea cu ochi buni aceasta relatie. Pe fondul unor neintelegeri cu mama sa adoptiva, Dimitrie Cuza se sinucide in anul 1888”, a aratat istoricul Simona Ionescu. S-a impuscat cu un pistol in camera sa de la parter.

Palatul de la Ruginoasa

Iubire si tradareNu a trecut mult de cand Doamna Elena l-a ingropat pe Dimitrie alaturi de domnitor in curtea Bisericii de langa Palat, cand, in anul 1890, si fiul mai mare, Alexandru Al. Ioan Cuza, moare in Spania, in timpul unei calatorii de nunta. Se casatorise in 1888 cu Maria Moruzi, descendenta dintr-o mare familie de boieri. Dupa moartea sotului, Maria Moruzi a ramas in Palatul Ruginoasa, unde a trait o noua poveste de iubire, alaturi de tanarul inginer Ionel I. C. Bratianu. In anul 1897, Ionel I. C. Bratianu era inginer la Caile Ferate la Pascani, nu departe de Ruginoasa. Pentru ca Elena Cuza plecase de la Palat, deoarece dupa moartea fiului cel mare al domnitorului devenise din stapana o persoana “tolerata”, Maria Moruzi nu a ezitat sa-si petreaca noptile de dragoste alaturi de Ionel C. Bratianu, in dormitoarele Palatului. Stia ca cel care ii intra in asternuturi era chiar fiul celui care pe 11 februarie 1866 il obligase pe Alexandru Ioan Cuza sa abdice, si anume liderul liberal Ion C. Bratianu. Opinia publica era revoltata. Pana si liberalii erau scandalizati de aceasta relatie. Era un afront adus domnitorului Unirii. Nora domnitorului se casatorea cu fiul celui care il determinase pe domnitor sa abdice si sa traiasca in exil pana in anul 1873, cand s-a stins la Heidelberg, in Germania. De aceea, casatoria dintre Maria Moruzi si Ionel Bratianu a durat foarte putin. “Casatoria dureaza foarte putin, dar din aceasta mare iubire se naste viitorul istoric Gheorghe Bratianu, care, ulterior, moare in inchisorile comuniste de la Sighetul Marmatiei. Se spune ca blestemul Palatului se va sfarsi numai cand ramasitele domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi aduse inapoi la Ruginoasa. Si-a dorit sa fie ingropat la Ruginoasa. I-a placut la Ruginoasa”, a adaugat Simona Ionescu.
In anul 1907, Elena Cuza a revenit la Ruginoasa, a spalat osemintele domnitorului si pe cele ale fiilor sotului, Alexandru si Dimitrie, iar dupa praznic a parasit definitiv Palatul.
“Aproape de Târgu Frumos sunt încântatoarele domene a Ruginoasei. Calatorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui suparator drum. El pare ca se trezeste transportat ca prin un farmec într-un castel descris de Walter Scott, unde gaseste pe lânga marirea feodalitatii, gospodaria Poloniei si eleganta Frantei”, scria prozatorul Costache Negruzzi in anul 1837.

 

Ion Cuza

 

 

 

Palatul de la Ruginoasa

sursa: www.bzi.ro

foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com

 

Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!