Cucuteni – Iasi


Cucuteni este azi o localitate în județul Iași, Moldova, România, reședință a comunei cu același nume. Localitatea este atestată în 1454, în timpul lui Petru Aron. Așezarea este celebră arheologic, deoarece pe teritoriul ei, pe Dealul Cetățuiei au fost descoperite vestigii ale culturii Cucuteni din neolitic, unică în Europa. Cultura de tip Cucuteni (3000-4000 ani î.Chr.) a avut o arie mare de răspândire acoperind o mare parte din teritoriile (tradițional) românești și din vestul Ucrainei. Așezările de tip “Cucuteni” aveau locuințe (case) 1÷3 camere, ce erau grupate circular sau în șiruri paralele, o dovadă arheologică a spiritului de obște existent în regiune, în timpul și spațiul “pre-getodac”. La locul principalelor descoperiri s-a amenajat un Muzeu Arheologic, deschis publicului; putem vedea aici atât tumulul original, în care au fost descoperite mormintele, cât si artefacte din ceramică originale aparținând culturii Cucuteni.

Muzeul din Cucuteni

Muzeul din Cucuteni

Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, gãsindu-se unele asemãnãri, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni si o ceramicã dintr-o culturã neoliticã din China. Între cele douã culturi este o distantã de timp foarte mare, cea din China apãrând dupã circa un mileniu fatã de cea de la Cucuteni.

Foto din ineriorul Muzeului din Cucuteni

Foto din ineriorul Muzeului din Cucuteni

 

Pe ceramica Cucuteni predominã decorul în spiralã, cu numeroase variante si combinaþii. S-au gãsit si figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Vas antropromorf - Cucuteni

Vas antropromorf - Cucuteni

Populatia apartinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbanã, cu locuinte mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupatie vânãtoarea, agricultura si mestesuguri casnice, cum ar fi: tesut, olãrit, confectionare de unelte.

Ceramica din sec XVIII - Cucuteni

Ceramica din sec XVIII - Cucuteni

În locuintele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuintelor, au fost descoperite oase umane, o posibilã mãrturie a faptului cã oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare sã fie susþinut si de lipsa necropolelor.

Inerior din Muzeul Cucuteni

Inerior din Muzeul CucuteniCeramica de Cucuteni

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt rosul, albul si negrul, cu unele variatii în functie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formã, vasele diferã de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Ceramica de Cucuteni

Ceramica de Cucuteni

 
Muzeul este aproape in paragina, noi cand am ajuns acolo am crezut chiar ca este parasit. Era totusi un paznic care ne-a lasat sa intram, intrarea este 4 lei de persoana si nu exista taxa foto.
 
Mic istoric din interior

Mic istoric din interior

 
Ceramica de Cucuteni

Ceramica de Cucuteni

 
Dupa ce am vizitat muzeul am vrut sa cumparam vase de ceramica, vestita ceramica de Cucuteni din localitatea cu acelasi nume. Nimic. Am intrebat localnicii…ne-au spus ca nimeni nu se mai ocupa cu olaritul. Pacat, ne pierdem incet incet tot ce avem mai bun, mai de valoare. In zilele noastre cuvantul valoare incepe sa-si schimbe semnificatia. Cucuteni e un sat extrem de sarac, chiar ne intrebam din ce-or fi traind localnicii, drumuri proaste, peisaje superbe. Cei putini oameni pe care i-am intalnit in aproprierea muzeului ne priveau de parca am fi fost extraterestri, se gandeau ei ca cineva sa le mai viziteze muzeul care a ajuns o paragina.. Grecii pot lua bani turistilor si inca multi, aratandu-le o baie unde cica s-ar fi inbaiat Zeus, noi lasam astfel de muzee in bataia vantului. Si-a sortii, care din pacate nu tine cu valorile poporului roman pentru care altii pe vremuri isi jertfeau viata…
 
foto din interior

foto din interior

 
foto din interior

foto din interior

 

Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!
 
 
 
sursa partial: http://vizitez.com 
 
 
 
 
 
 

2 Responses

  1. Felicitari pentru site. Ati castigat un cititor.

    • Multumim, te mai asteptam.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: