Cetatea Rupea – Cetatea Cohalmului


Cetatea Rupea – Cetatea Cohalmului

Asamblul de arhitectura militara transilvaneana, situate pe dealul Cohalmului la incrucisarea drumurilor ce faceau legatura intre Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, Cetatea Rupea este atestata pentru prima data in documente la 1324 – Castrum Kuholm – ca loc de refugiu al sasilor rasculati impotriva regelui Robert de Anjou al Ungariei. Numele de Kulohom ce referire la roca pe a fost ridicata: bazaltul.

Cetatea Rupea

Ocupand o pozitie strategica, cetatea medievala s-a dezvoltat si a evoluat pe parcursul mai multor secole constituind unul din cele mai puternice asambluri defensive din Transilvania.

Cetatea Rupea

Asamblul cetatii este alcatuit din 3 incinte avand faze diferite de constructie:
– Ceteatea de Sus sec XII – XIV
– Cetatea de Mijloc sec XV – XVI
– Cetatea de Jos sec XVII

Cetatea Rupea

Circulatia intre incinte este controlata de mai multe porti interioare situate pe zidurile care compartimenteaza asamblul fortificat. Asamblul este redat comunitatii in 1420.

Cetatea Rupea

Cetatea prevazuta cu turnuri , bastioane si drumuri de strategie a servit atat ca fortificatie cat si ca loc de refugiu pentru populatia satelor din imprejurimi in fata repetatelor asedii. In 1688 cetatea a fost ocupata reparat de austrieci care si-au facut aici o garnizoana.

Cetatea Rupea

Dupa pierderea rolului defensive, cetatea ramane in grija comunitatii care executa lucrari de intretinere.

Cetatea Rupea

Stanca bazaltica de la Rupea este monument la naturii si este unul din cele mai vechi vestigii arheologice ale Romaniei.

Cetatea Rupea

In apropiere este cetatea fortificata de la Viscri.

Cetatea Rupea

Advertisements

Popasul Acasa in Bucovina


"Stana" de la Popasul Acasa in Bucovina
“Stana” de la Popasul Acasa in Bucovina

Popasul Acasa in Bucovina este situat in apropierea orasului Gura Humorului. Nu ai cum sa gasesti popasul din intamplare pentru ca este destulde intortochat drumul si daca imi aduc aminte se trece chiar printr-o padure.

Vedere din curtea popasului cu micul lac
Vedere din curtea popasului cu micul lac

Noua ne-a fost recomandat locul pentru a vizita herghelia si eventul de a calari, nu ne asteptam sa gasim asa minunatie de popas.

Vedere de la intrarea in pensiunea " Acasa in Bucovina"
Vedere de la intrarea in pensiunea ” Acasa in Bucovina”

Sunt multe pensiuni in zona Gura Humorului dar aceasta si Popasul Domnesc sunt unele din cele mai frumoase daca nu chiar cele mai frumoase din zona.

Pretul unei camere este la fel ca in toata zona, undeva la 120 lei camera cu pat matrimonial cu baie in camera si balcon..daca mai ai nevoie de balcon cand atatia hectari in juru-ti.

Restaurantul din pensiune
Restaurantul din pensiune

Mancarea este traditionala, oamenii locului sunt imbracati in straie populare cum de altfel este impodobita toata pensiunea.

Gratarul unde tocmai se pregatea un berbecut
Gratarul unde tocmai se pregatea un berbecut
Drumul ce duce la grajduri
Drumul ce duce la grajduri
Herghelia  de la Popasul " Acasa in Bucovina"
Herghelia de la Popasul ” Acasa in Bucovina”
Trasura cu ponei care plimba copii
Trasura cu ponei care plimba copii

Poti plati ore de hipism, deplimbare cu trasura trasa de ponei,poti sta la stana, in foisor, langa lac… in leagan.. toate la marimi uriase. Nu ne-am dat seama pana unde se intinde curtea pensiunii… este imensa!

White horse :) tot la  pensiune
White horse 🙂 tot la pensiune
Unul din caii de la herghelie
Unul din caii de la herghelie

Vedere din herghelia de la Popasul Acasa in Bucovina
Vedere din herghelia de la Popasul Acasa in Bucovina

Este o zona departe de oras, langa padure dar cu masina se poate ajunge cu usurinta in Gura Humorului, la Voronet si apoi se poate face traseu la manastirile din zona, care sunt multe. In Gura Humorului va recomandam din tot sufletul Muzeul Obiceiurilor Populare unde intrarea e ceva modic.. 2 lei si ghidul, fost profesor si mare pasionat de istorie va dezvaluie istoria zonei de la austroungari pana in prezent. Se pot face fotografii fara nici o taxa, spre deosebire de manastirile din zona unde se plateste taxa de intrare si taxa foto dar nu ai voie sa intri cu trepied.. dar ma rog asta este o alta discutie.

Poneii se pregateau pentru plimbarea cu copii
Poneii se pregateau pentru plimbarea cu copii

Mancarea este foarte buna si ca in toata Bucovina portiile sunt foarte mari.

Este locul ideal pentru o vacanta sau un popas in Bucovina.

Noua ne-a placut! Mult!

Stana Regala – Sinaia


Stana Regala

Stana Regala

Dpdv al peisajului este frumos la Stana Regala. Stim cu totii ca aici era casuta de vacanta a familiei regale apoi a lui Ceausescu, acum o parte e deschisa publicului larg, iar casa veche,  cred – dupa cum arata – ca este o proprietate privata. Pe vremea cand mergeam pe furis sa vedem aceste locuri se numea Poiana Stanii. Se poate ajunge pe jos dinspre Busteni si din Sinaia cu masina.
 
Stana Regala

Stana Regala

Sa nu vorbim despre peisaj care este super…mirific..cum vreti voi.. ai ce vedea si pe unde te plimba:

Stâna Regală – Schitul Sf. Ana – cca. 1 oră

Stâna Regală – Cota 1400 – cca. 1 ¼ ore

Stâna Regală – Buşteni, cartierul Poiana Ţapului – cca. 1 oră

Stâna Regală – Peştera Bogdan şi Avenul Haiducilor – cca. 40 minute

Stână Regală – Complex Piatra Arsă (Platoul Bucegilor) – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Cascada Urlătoare prin Valea Babei – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Observatorul din Valea Peleşului – cca. 20 minute

Stâna Regală – Observatorul de pe Stâncile Franz Josef – 5 minute

Stâna Regală – Stâncile Sf. Ana (obiectiv istoric-religios) – cca. 45 minute

 
Stana Regala

Stana Regala

Am citit pe alte site-uri ca aici gasesti calitatea serviciilor… cu un personal exemplar… ca aici se depun toate eforturile astfel incat turistul sa mai revina.  Asa o fi! Dar noua nu ne-a fost dat sa beneficiem de asa ceva. Singurul lucru foarte bun a fost cafeaua. Atat.  Un espresso Lavazza excelent.
 
Stana Regala

Stana Regala

Dupa tura de plimbare si de facut fotografii in timpul unei amieze de sfarsit de vara, in linistea locului, unde intr-adevar nu se aud  manele si nici alte zgarieturi, care conform principiilor unora  s-ar numi muzica…, ne vine pofta sa mancam. Ce poate fi mai frumos decat sa mananci intr-un asemena loc?

 
Stana Regala

Stana Regala

Am comandat ciorba de fasole cu afumatura si mamaliga cu branza cu cartofi prajiti. Simplu. Ciorba rece  – o fiertura acolo…- avea mai mult morcov decat fasole  iar despre afumatura… erau doar cateva bucatele foarte mici.. mamaliga rece, cartofi (jur) erau cruzi si ca sa fie totul complet  smantana era doar pe nota de plata. Nu voi vorbi mult despre aceasta intamplare pentru ca nu vreau sa prelungesc in amintirea mea durata intamplarii. Vreau doar ca si altii care cheltuiesc  timp si bani mergand acolo sa stie ce li se poate intampla.

Stana Regala

Stana Regala

Nu am facut scandal, nu am chemat managerul – atat de laudat de altfel pe alte site-uri -, nu am facut nici un fel de spectacol pentru ca nu realizam nimic si apoi le-as fi facut rau acelor oameni. Nu asta intetionam, sa fac rau, ca dupa cate stim raul pricinuit altora ne face rau si noua insine – principiul al 3 lea al mecanicii cunoscut si sub numele de principiul actiunii si reactiunii 🙂 . Vreau doar ca altii sa aleaga sa plateasca o mancare pe care chiar sa o  manance si dupa care sa nu fuga la farmacie dupa niscaiva trifermente. Altfel e frumos la Stana Regala.

 
Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Stana Regala

Cucuteni – Iasi


Cucuteni este azi o localitate în județul Iași, Moldova, România, reședință a comunei cu același nume. Localitatea este atestată în 1454, în timpul lui Petru Aron. Așezarea este celebră arheologic, deoarece pe teritoriul ei, pe Dealul Cetățuiei au fost descoperite vestigii ale culturii Cucuteni din neolitic, unică în Europa. Cultura de tip Cucuteni (3000-4000 ani î.Chr.) a avut o arie mare de răspândire acoperind o mare parte din teritoriile (tradițional) românești și din vestul Ucrainei. Așezările de tip “Cucuteni” aveau locuințe (case) 1÷3 camere, ce erau grupate circular sau în șiruri paralele, o dovadă arheologică a spiritului de obște existent în regiune, în timpul și spațiul “pre-getodac”. La locul principalelor descoperiri s-a amenajat un Muzeu Arheologic, deschis publicului; putem vedea aici atât tumulul original, în care au fost descoperite mormintele, cât si artefacte din ceramică originale aparținând culturii Cucuteni.

Muzeul din Cucuteni

Muzeul din Cucuteni

Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, gãsindu-se unele asemãnãri, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni si o ceramicã dintr-o culturã neoliticã din China. Între cele douã culturi este o distantã de timp foarte mare, cea din China apãrând dupã circa un mileniu fatã de cea de la Cucuteni.

Foto din ineriorul Muzeului din Cucuteni

Foto din ineriorul Muzeului din Cucuteni

 

Pe ceramica Cucuteni predominã decorul în spiralã, cu numeroase variante si combinaþii. S-au gãsit si figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Vas antropromorf - Cucuteni

Vas antropromorf - Cucuteni

Populatia apartinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbanã, cu locuinte mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupatie vânãtoarea, agricultura si mestesuguri casnice, cum ar fi: tesut, olãrit, confectionare de unelte.

Ceramica din sec XVIII - Cucuteni

Ceramica din sec XVIII - Cucuteni

În locuintele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuintelor, au fost descoperite oase umane, o posibilã mãrturie a faptului cã oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare sã fie susþinut si de lipsa necropolelor.

Inerior din Muzeul Cucuteni

Inerior din Muzeul CucuteniCeramica de Cucuteni

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt rosul, albul si negrul, cu unele variatii în functie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formã, vasele diferã de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Ceramica de Cucuteni

Ceramica de Cucuteni

 
Muzeul este aproape in paragina, noi cand am ajuns acolo am crezut chiar ca este parasit. Era totusi un paznic care ne-a lasat sa intram, intrarea este 4 lei de persoana si nu exista taxa foto.
 
Mic istoric din interior

Mic istoric din interior

 
Ceramica de Cucuteni

Ceramica de Cucuteni

 
Dupa ce am vizitat muzeul am vrut sa cumparam vase de ceramica, vestita ceramica de Cucuteni din localitatea cu acelasi nume. Nimic. Am intrebat localnicii…ne-au spus ca nimeni nu se mai ocupa cu olaritul. Pacat, ne pierdem incet incet tot ce avem mai bun, mai de valoare. In zilele noastre cuvantul valoare incepe sa-si schimbe semnificatia. Cucuteni e un sat extrem de sarac, chiar ne intrebam din ce-or fi traind localnicii, drumuri proaste, peisaje superbe. Cei putini oameni pe care i-am intalnit in aproprierea muzeului ne priveau de parca am fi fost extraterestri, se gandeau ei ca cineva sa le mai viziteze muzeul care a ajuns o paragina.. Grecii pot lua bani turistilor si inca multi, aratandu-le o baie unde cica s-ar fi inbaiat Zeus, noi lasam astfel de muzee in bataia vantului. Si-a sortii, care din pacate nu tine cu valorile poporului roman pentru care altii pe vremuri isi jertfeau viata…
 
foto din interior

foto din interior

 
foto din interior

foto din interior

 

Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!
 
 
 
sursa partial: http://vizitez.com 
 
 
 
 
 
 

Povestile de dragoste si blestemul din Palatul de la Ruginoasa


Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 

Palat gotic, razboi pentru dragostea unei printese, rapirea frumoasei din castel, sinucidere din dragoste, duel, tradare • Toate acestea sunt intamplari petrecute in secolul al XIX-lea la Palatul Ruginoasa, care a fost martorul unora dintre cele mai romantice povesti de dragoste • Pe scarile Palatului a murit in 1847 tanarul Sandulache Sturdza aparand onoarea printesei Marghiolita, rapita de boierul Nicolae Roznovanu • In anul 1888, Dimitrie Cuza, fiul cel mic al domnitorului, s-a sinucis intr-unul din dormitoarele Palatului • Dimitrie Cuza era indragostit de una dintre slujnicele Palatului • In anul 1897 palatul gotic de la Ruginoasa a fost si martorul povestii de iubire dintre Maria Moruzi si Ionel I. C. Bratianu • Din dragostea celor doi s-a nascut in anul 1898 marele istoric Gheorghe Bratianu, care si-a petrecut copilaria la Ruginoasa • Cititi mai jos un reportaj inedit despre dramele petrecute de-a lungul timpului in Palatul Ruginoasa, intamplari care alimenteaza legenda potrivit careia maretul monument de arhitectura gotica este urmarit de un blestem.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 

“Dragostea romantica, cu cateva modulatii apartine castei secolului al 19-lea. Spre sfarsitul secolului, focul patimas se domolise in toate sferele vitalitatii. Dragostea romantica a urmat galanteriei din secolul al 18-lea, care, la randul ei, nu era decat alta moda subsecventa a «stimei» din secolul al 17-lea, «iubirii platonice» din veacul al 15-lea; in sfarsit «iubirii curtenesti» din secolul al 13-lea si celei «nobile» din secolul al 14-lea”, conchide filosoful spaniol Jose Ortega Y Gasset in lucrarea “Studii despre Iubire”.
Palatul gotic, razboi pentru dragostea unei printese, printre cele mai frumoase din epoca, sinucidere din dragoste, rapirea iubitei din palat de catre feciorul aristocratului, tradare etc. Dramele amoroase traite in secolul al XIX-lea in Palatul Ruginoasa de printii si printesele care faceau parte din aristocratia vremii au toate “ingredientele” unor povesti romantice de dragoste. Si daca proza romaneasca romantica a vremii s-ar fi ridicat la nivelul liricii eminesciene, tragediile din Palatul Ruginoasa puteau fi fara nici o indoiala izvoarele unor romane de talie universala.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 

Printilor care si-au trait povestile de dragoste romantice la Ruginoasa palatul gotic le-a cerut, uneori, un tribut prea aspru. Cateodata au platit cu propria viata. Alteori, cu viata feciorilor nascuti chiar in urma povestilor de dragoste din Palat. De aceea unii, chiar si istorici, vorbesc mai timid, ce-i drept, despre un “blestem” al Palatului de la Ruginoasa. Acest destin al Palatului este marcat chiar de un eveniment tragic petrecut in familia celui care a construit viitoarea resedinta a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, si anume marele vistiernic Sandulache Sturdza. Drama familiei Sturdza ne-a fost povestita de cel mai respectat invatator din Ruginoasa, Mihai Lupu. Acesta a adunat marturiile despre tragicele intamplari petrecute la Ruginoasa asa cum s-au transmis, prin viu grai, din generatie in generatie de la primii servitori ai Palatului si pana astazi. A completat aceasta cercetare cu studierea documentelor istorice. Este povestea de dragoste dintre Marghiolita, sotia lui Costache Sturdza, si boierul Nicolae Roznovanu. Pe cand traia la Iasi, intre Marghiolita si Nicolae Roznovanu se infiripase o pasionala poveste de iubire. Intr-o zi, miscata probabil si de unele remuscari de infidelitate, Marghiolita, despre care se spune ca era una dintre cele mai frumoase domnite din Moldova, s-a hotarat sa se retraga in vara lui 1847 la Ruginoasa. “Marghiolita s-a hotarat la un moment dat, satula de viata pe care o ducea la Iasi, sa se mute la mosia de la Ruginoasa. A venit impreuna cu unul din fiii din prima casatorie a lui Costache Sturdza. Dupa o saptamana, primeste o scrisoare de la Nicolae Roznovanu, care o anunta ca vrea s-o viziteze la Ruginoasa”, ne-a povestit invatatorul Mihai Lupu. Cand a aflat ca Nicolae Roznovanu vrea sa vina la Ruginoasa, fiul din prima casatorie a lui Costache Sturdza, care se numea Sandulache Sturdza, ca si stramosul sau care a ridicat Palatul, s-a decis sa-l infrunte si sa apere onoarea sotiei tatalui sau. Si a pregatit o armata de tigani inarmati cu ciomege si zeci de arnauti cu pusti si pistoale. “Baiatul, fiul lui Costache Sturdza, a pregatit cativa zeci de tigani cu ciomege ca sa iasa inaintea alaiului cu care venea Roznovanu intr-o trasura cu 12 cai, insotit de cateva sute de arnauti. Probabil ca Roznovanu era informat cu ceea ce se intampla la Ruginoasa. Au iesit tiganii, Roznovanu a reusit sa-i mituiasca si tiganii au plecat. Roznovanu a reusit sa intre in Palatul Ruginoasa”, a continuat Mihai Lupu. Armatele de arnauti s-au intalnit in curtea Palatului, dar nu s-au luptat. Fiul lui Costache Sturdza era, totusi, decis sa nu cedeze. Si a iesit in intampinarea lui Nicolae Roznovanu cu un pistol. “Urcand scarile, arnautii au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care, cu ultimul pistol, a vrut sa apere onoare domnitei Marghiolita. Un arnaut a reusit cu un cutit sa-l ucida pe fiul care o pazea pe domnita Marghiolita. Roznovanu a intrat, a luat-o in brate pe Marghiolita si a plecat cu ea”, a incheiat invatatorul Mihai Lupu povestea rapirii Marghiolitei.
Dupa ce a fost savarsita crima, Nicolae Roznovanu a dus-o pe Marghiolita la resedinta sa de la Stanca, in judetul Botosani, si nu a lasat-o sa plece de acolo o buna perioada de timp. Moartea tanarului Sandulache a determinat familia Sturdza sa nu mai pretuiasca Palatul Ruginoasa, care o lega acum de o tragica amintire. Costache Roznovanu a ipotecat Palatul la Banca Moldovei, de unde a contractat un imprumut pe care nu a putut sa-l mai returneze. In Palat intrase blestemul.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

 Sinuciderea lui Dimitrie Cuza

Pe data de 13 ianuarie 1862, palatul gotic a trecut in proprietatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care il cumparase de la Banca Moldovei platind 49.441 galbeni. Sub atenta supraveghere a Elenei Cuza, Palatul a fost renovat inainte ca familia sa se mute in noua resedinta. “Elena Cuza a presimtit ceva inainte de a se muta in Palatul de la Ruginoasa. Stia ca pe scarile Palatului murise cu ceva vreme in urma tanarul Sandulache Sturdza. A luat totul ca pe o fatalitate”, a explicat istoricul Simona Ionescu.
Memoriile scrise au consemnat ca pe drumul spre Ruginoasa trasura care o transporta i se parea un dric, iar in prima noapte in care a dormit la Ruginoasa o cucuvea a cantat continuu. In credinta populara, cantecul cucuvelei prevesteste moartea. De aceasta data, insa, pe podelele Palatului s-a scurs sange domnesc dintr-o inima sfasiata de o iubire patimasa. O inima care batea in trupul unei odrasle domnesti nascute in urma relatiei nelegitime pe care domnitorul a avut-o cu Maria Obrenovici. Revenit de la Paris, unde si-a facut studiile in anul 1885, Dimitrie Cuza s-a stabilit la Palat impreuna cu fratele sau, Alexandru, si cu mama lor adoptiva, Elena. Aici, Dimitrie Cuza s-a indragostit de una dintre slujnice. Cand a aflat de iubirea pe care Dimitrie o nutrea pentru slujnica, Elena Cuza a alungat-o pe tanara femeie din Palat. “Elena Cuza nu vedea cu ochi buni aceasta relatie. Pe fondul unor neintelegeri cu mama sa adoptiva, Dimitrie Cuza se sinucide in anul 1888”, a aratat istoricul Simona Ionescu. S-a impuscat cu un pistol in camera sa de la parter.

Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

Iubire si tradareNu a trecut mult de cand Doamna Elena l-a ingropat pe Dimitrie alaturi de domnitor in curtea Bisericii de langa Palat, cand, in anul 1890, si fiul mai mare, Alexandru Al. Ioan Cuza, moare in Spania, in timpul unei calatorii de nunta. Se casatorise in 1888 cu Maria Moruzi, descendenta dintr-o mare familie de boieri. Dupa moartea sotului, Maria Moruzi a ramas in Palatul Ruginoasa, unde a trait o noua poveste de iubire, alaturi de tanarul inginer Ionel I. C. Bratianu. In anul 1897, Ionel I. C. Bratianu era inginer la Caile Ferate la Pascani, nu departe de Ruginoasa. Pentru ca Elena Cuza plecase de la Palat, deoarece dupa moartea fiului cel mare al domnitorului devenise din stapana o persoana “tolerata”, Maria Moruzi nu a ezitat sa-si petreaca noptile de dragoste alaturi de Ionel C. Bratianu, in dormitoarele Palatului. Stia ca cel care ii intra in asternuturi era chiar fiul celui care pe 11 februarie 1866 il obligase pe Alexandru Ioan Cuza sa abdice, si anume liderul liberal Ion C. Bratianu. Opinia publica era revoltata. Pana si liberalii erau scandalizati de aceasta relatie. Era un afront adus domnitorului Unirii. Nora domnitorului se casatorea cu fiul celui care il determinase pe domnitor sa abdice si sa traiasca in exil pana in anul 1873, cand s-a stins la Heidelberg, in Germania. De aceea, casatoria dintre Maria Moruzi si Ionel Bratianu a durat foarte putin. “Casatoria dureaza foarte putin, dar din aceasta mare iubire se naste viitorul istoric Gheorghe Bratianu, care, ulterior, moare in inchisorile comuniste de la Sighetul Marmatiei. Se spune ca blestemul Palatului se va sfarsi numai cand ramasitele domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi aduse inapoi la Ruginoasa. Si-a dorit sa fie ingropat la Ruginoasa. I-a placut la Ruginoasa”, a adaugat Simona Ionescu.
In anul 1907, Elena Cuza a revenit la Ruginoasa, a spalat osemintele domnitorului si pe cele ale fiilor sotului, Alexandru si Dimitrie, iar dupa praznic a parasit definitiv Palatul.
“Aproape de Târgu Frumos sunt încântatoarele domene a Ruginoasei. Calatorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui suparator drum. El pare ca se trezeste transportat ca prin un farmec într-un castel descris de Walter Scott, unde gaseste pe lânga marirea feodalitatii, gospodaria Poloniei si eleganta Frantei”, scria prozatorul Costache Negruzzi in anul 1837.
 
Ion Cuza

Ion Cuza

 
 
 
Palatul de la Ruginoasa

Palatul de la Ruginoasa

sursa: www.bzi.ro
 
Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!

Manastirea Durau


Scurt Istoric partea 1

Scurt Istoric partea 1

Scurt Istoric partea 2

Scurt Istoric partea 2

Intrarea in Manastirea Durau

Intrarea in Manastirea Durau

Manastirea Durau

Manastirea Durau

Manastirea Durau-vedere din fata

Manastirea Durau-vedere din fata

In curtea Manastirii Durau

In curtea Manastirii Durau

Pe alei in Manastire

Pe alei in Manastire

Manastirea Durau

Manastirea Durau

Manastirea Cheia


Manastirea Cheia se afla la 61 km nord de Ploiesti, pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 887 m, la poalele Muntilor Ciucas (Carpatii Orientali), intre paraiele Timpa si Cheita.

Privind spre cer

Privind spre cer

Zona a fost populata in secolul al XVII-lea, dupa Uniatia din 1701, de refugiati si pastori transilvaneni, iar in 1770 a fost ridicat la poalele muntelui Balabanu un schit de lemn, avand hramul Sf.Nicolae (asezamant distrus de turci sapte ani mai tarziu). In 1790, schitul a fost reconstruit, tot din lemn, pe un alt amplasament (la poalele muntelui Rosu) – locul altarului acestei a doua biserici fiind luat de actualul aghiasmatar al manastirii Cheia. Noul lacas, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, era situat, asa cum aflam dintr-un hrisov domnesc dat de Alexandru Ipsilanti in 1797, “in loc pustiu si intre piietri”, fiind locuit de 19 calugari. Starea materiala a schitului era foarte precara si, de aceea, domnitorul ii acorda, prin acelasi act, o suma anuala de 50 de taleri din veniturile vamii de la Valeni – danie intarita pana in 1825 de catre toti domnii urmatori.

la-intrare-in-biserica

la-intrare-in-biserica

In 1814, sub Ioan Gheorghe Caragea, asezarea era inregistrata de autoritatile financiare in categoria a patra, in randul celor scutite de orice dari din cauza saraciei. Singura donatie mai importanta primita de schitul de la Cheia in aceasta perioada este mosia Ciocrac, primita de la paharnicul Manolache Hrisoscoleu in martie 1800.
Exista putine marturii despre viata spirituala a asezamantului dinainte de 1820. Aflam ca, sub staretia lui Dometie, schitul era organizat ca o “obstejitie” – chinovie avand ca model vietuirea de obste de tip paisian de la Caldarusani. Inzestrarea bisericii cu obiecte de cult si carti a fost facuta, dupa traditie, de catre ctitori si binefacatorii din Sacele. Alaturi de hramul Adormirea Maicii Domnului, unele documente pomenesc un al doilea – Sfanta Treime, preluat de actuala biserica.
fragment-din-cupola

fragment-din-cupola

chiliile

chiliile

Dupa intemeierea manastirii Cheia, in apropiere a luat fiinta o mica asezare ai carei locuitori trecusera muntii din cauza prigoanei nationale si confesionale. Localitatea Cheia este in prezent si o apreciata statiune climaterica, situata la numai 135 km de Bucuresti.
privind-spre-un-alt-cer

privind-spre-un-alt-cer

Ansamblul de la Cheia cuprinde o incinta patrulatera, ocupata, pe laturile de sud, est si nord, de trei corpuri de chilii zidite in 1844 (dupa cum atesta inscriptia ce insoteste icoana Maicii Domnului zugravita pe fatada corpului de sud). Spre vest, in stanga clopotnitei monumentale, se afla casa stareteasca, constructie ridicata in 1902, in stilul arhitecturii populare din zona.
Biserica mare a manastirii, inaltata din caramida si piatra, este de plan treflat. Naosul, deasupra caruia se ridica, pe patru arce cu deschideri diferite, dar cu aceeasi inaltime, turla de lemn, este despartit de pronaos prin doi stalpi de . zidarie care formeaza trei arcade. Pridvorul este usor desprins de pronaosul boltit semicilindric transversal si incununat cu doua mici turle. Sirul de arcaturi sustinute de stalpi confera fatadei vestice o expresie armonioasa si monumentala.
In conca absidei altarului troneaza, pe nori, Maica Domnului Platytera (“cea mai inalta decat cerurile”), strajuita de profeti si arhangheli si ocrotita de o imagine a Domnului Savaot. In glaful ferestrei din axul altarului, Pruncul in potir este pazit de arhangheli cu ripide. In registrul superior al Hemiciclului se desfasoara scena Impartasaniei apostolilor, iar in cel inferior se insiruie ierarhii. In larga nisa a proscomidiei apar punerea in mormant a Domnului, Hristos vita de vie si Vedenia Sf. Petru din Alexandria. Traveea din fata altarului este ocupata de chipurile dreptilor parinti Ioachim si Ana, cu Fecioara prunca, si de proorocii Iezechil, Avacum si Ghedeon. Pe cheia arcului triumfal este zugravit Hristos Emmanuel, iar pe cele doua laturi, Duminica Samarinencei, cea a orbului, Tamaduirea idropicosului si Duminica mironositelor. In turla isi are locul Pantocratorul inconjurat de cele noua cete de ingeri, de prooroci si apostoli, precum si o ampla reprezentare a Liturghiei ingeresti. Pe triunghiurile sferice care sustin turla au fost infatisati, dupa obicei, cei patru evanghelisti, iar pe arcurile care sustin turla, ucenicii Domnului in medalioane.

Sursa: http://www.travelworld.ro/manastire/manastirea_cheia.php

%d bloggers like this: