Rezervatia de zimbri Slivut de la Hateg


Intrarea in rezervatie

Situata la trei kilometri de orasul Hateg, rezervatia de zimbri din padurea Slivut este cea mai cunoscuta din tara, dar in timp si-a pierdut din stralucirea de altadata. Imaginea rezervatiei nu mai este ceea ce a fost candva, iar noroiul sau mizeria din tarc taie mult din grandoarea zimbrilor. In plus, animalele sunt ferite de ochii vizitatorilor, tarcul lor fiind inconjurat cu gard de beton, inalt, in care doar cateva ferestre ofera o mai buna vizibilitate.

Zimbrii de la Hateg

Zimbrii de la Hateg

Rezervatia Hateg Slivut este primul loc din Romania unde zimbrul European si-a facut reaparitia acum 46 de ani, la 12 noiembrie 1958 cand o pereche de zimbrii a fost adusa din Polonia. In 1963 au mai fost aduse inca doua exemplare de zimbrii tot din Polonia. La ora actual exista 6 zimbri: 3 femele, un mascul si 2 vitei. Tarcul de zimbri are o suprafata de 5 ha.

Zimbrii de la Hateg

Zimbrii de la Hateg

Zimbrii din Rezervatia Slivut sunt reprezentanti ai Zimbrului European – Bison Bonasus. In present zimbrul european  se gaseste doar in captiviate. Zimbrul este cel mai greu animal European de pe uscat. Interesant, nu?

Zimbrii de la Hateg

Zimbrii de la Hateg

Greutatea masculilor mature variaza intre 440 si 920 kg in timpce inaltimea la umeri poate ajunge la 188 cm. Hranirea ocupa aprox 50-80% din timpul zimbrilor intre rasaritul si apusul soarelui.
Zimbrii traiesc 28 de ani in captivitate, in salbaticie traiesc  mai putin.

Zimbrii de la Hateg

Zimbrii de la Hateg

In prezent, Directia Silvica Deva prin Ocolul Silvic Hateg, detine custodia acestei rezervatii naturale.

Din padurea rezervatiei

Din padurea rezervatiei

Din padurea rezervatiei

Din padurea rezervatiei

Advertisements

Thea – o pisica rasa ragdoll


Thea

Thea

Ea este Thea, o pisicuta rasa ragdoll pe care am primit-o  🙂

Thea  prima zi ... la noi

Thea prima zi … la noi

Cel mai mult ii place la laptop ..

Thea rasfoind presa turistica ..

Thea rasfoind presa turistica ..

Ii place enorm sa stea la .. pe laptop, in orice moment. 🙂

Thea

Thea

Thea

Thea

Thea.

Thea.

Manastirea Lainici


Doua lumi se intalnesc la Lainici

Doua lumi se intalnesc la Lainici

Unul dintre cele mai importante obiective religioase şi turistice din judeţul Gorj este Sfânta Mănăstire Lainici din oraşul Bumbeşti Jiu. Mănăstirea Lainici, aşezată la mijlocul mirificului defileu al Văii Jiului, la 25 km distanţă de Petroşani şi la 32 km de Târgu Jiu, aparţine de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Actuala şosea ce tranzitează miraculos inedita trecătoare a Defileului Jiului a fost construită începând prin anii 1880 de meşteri pietrari deosebiţi aduşi din Italia. S-a continuat în perioada interbelică şi s-a asfaltat abia după anii ’50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit şi linia ferată Bumbeşti – Livezeni având 38 de tuneluri lucrate în piatră într-o mare artă de către meşterii italieni. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia şi Ardeal din zona Gorj şi Hunedoara era Pasul Vulcan, “drumul lui Mihai Viteazul”, pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Româneşti în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcineşti, se trecea prin Schela, Arsuri, pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m şi se cobora în Vulcan, Paroşeni, Valea Jiului. Mănăstirea Lainici era izolată total, într-o sihăstrie consacrată vieţii monahale. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

Denumirea de Lainici este învăluită într-un mare mister. S-au emis diferite ipoteze etimologice, privind toponimia, dar au rămas incerte la nivel interpretativ. O interpretare etimologică a cuvântului Lainici îl consideră de origine grecească: în greaca veche, lainos înseamnă “de piatră”, în cazul nostru – “trecătoare prin munţi de piatră”. Altă interpretare, mai plauzibilă, ar fi aceea că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al Lailor, care este binecunoscut prin secolele al IV-lea al V-lea împreună cu al bessilor în zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distanţă de Lainici. Adevărul rămâne încă nedescoperit, mulţumindu-ne cu frumoasa denumire de LAINICI.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii, necunoscându-se oficial şi istoric începuturile sale. După tradiţie, Sfântul Nicodim, marele ctitor de lăcaşuri sfinte din ţară, ar fi construit după Vişina şi un schit din lemn aici, la Lainici. Prigoana împărătesei imperiului Austro-Ungar Maria Tereza, care a distrus majoritatea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, la jumătatea sec. al XVIII-lea, se pare că ar fi ajuns până aici. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă. Cert este că din a doua jumătate a sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780 şi se pomeneşte într-un sinet în care donează mănăstirii o moşie.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

În Mănăstirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 şi 1812. De aceea, în 1817, Mănăstirea a avut de suferit, fiind devastată de turci; călugării au fost alungaţi, iar lui Maxim monahul i s-a tăiat capul.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

Primul război mondial, între 1916 şi 1918, a fost nemilos faţă de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea şi profanând-o peste măsură. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereţii din altar numele unor soldaţi şi ofiţeri care au dormit acolo şi au profanat biserica. Au fost furate de către soldaţii germani toate odoarele de preţ, inclusiv clopotele.
1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de şase monahi, avându-l stareţ pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine Mănăstirea, construind clădirile necesare şi introducând viaţă de obşte cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozităţii, disciplinei duhovniceşti şi slujbelor care se săvârşeau aici, Mănăstirea devine tot mai căutată de numeroşi credincioşi din împrejurimi. Duhul sfinţilor părinţi din vechime, ce au locuit aici, dinamiza viaţa duhovnicească. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcţia căii ferate Bumbeşti-Livezeni, precum şi modernizarea Drumului Naţional, pe aceeaşi distanţă. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat şi au afectat viaţa bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând abuziv toate terenurile mănăstirii şi amplasând aici barăci.

Vedere de la Manastirea Lainici

Vedere de la Manastirea Lainici

Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spaţiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc.
În 1961 Mănăstirea Lainici este desfiinţată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de „casă de oaspeţi”. Până în 1970 uşile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermiţându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici şi sărbători religioase.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

În 1975 a venit ca stareţ P.C. Arhim Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătăţiri în viaţa mănăstirii, favorizat fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă şi mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulţească, introduce din nou rânduielile ascetice monahiceşti, respectiv, slujbele de la miezul nopţii şi neconsumul de carne în obşte, lucru ce a dus la o viaţă duhovnicească mai bună.

După Revoluţia din 1989, ca urmare a afluenţei crescânde de credincioşi, în Mănăstirea Lainici se simţea nevoia unei biserici mai mari şi mai încăpătoare. În Duminici şi la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber.

Vedere din curtea Manastirii Lainici

Vedere din curtea Manastirii Lainici

La „Izvorul Tămăduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic şi construită până la stadiul de finisaje de către ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfinţitul Episcop al Covasnei şi Harghitei.

Vedere din Manastirea Lainici

Vedere din Manastirea Lainici

Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de altă parte, precum se cunoaşte, Istoria Bisericii Creştine până în zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, „perioada bisericii din Catacombe”, în care s-a vărsat cel mai mult sânge şi au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul şi temelia Bisericii Creştine; şi a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre. Asemeni împărţirii Istoriei Bisericii Creştine în aceste două perioade fundamentale, s-a împărţit şi planul arhitectonic al noii biserici.

Colt de frumusete de la Lainici

Colt de frumusete de la Lainici

Însă aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografică, care se intenţionează, cu ajutorul lui Dumnezeu, să se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinată Bisericii din Catacombe, pictându-se viaţa creştinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea Sfinţilor şi martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii şi din Sfânta Tradiţie.

În pictura bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii creştine, cu cei mai reprezentativi sfinţi din toată lumea şi din toate timpurile, ca o cronologie şi universalitate creştină.

De asemenea, după Revoluţia din 1989, în Mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore printre care amintim: construcţia din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinţi, a unei trapeze mari pentru hramuri şi sărbători religioase importante, a unui impresionant gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-a construit un zid de sprijin împotriva inundaţiilor pe o lungime de un kilometru.

În data de 23 iulie 2006 Mănăstirea Lainici a primit o mare binecuvântare de la Maica Domnului. A fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”.

Această Icoană a fost executată special pentru Mănăstirea Lainici printr-o mare taină şi este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani în toată lumea.

Sursa:http://www.manastirealainici.ro/
Foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com

Cetatea Alba Iulia


Cetatea Alba Iulia este emblema orasului Alba Iulia si chiar am intalnit albaiulieni mandri de orasul lor. La momentul in care am vizitat cetatea era in mare parte in reabilitare si se spune ca va fi gata undeva la sfarsitului lui 2012. Am inteles va reabilitarea va materialize o viziune indrazneata si unica care va transforma site-ul secular intr-un parc imens deschis publicului larg.
Fara a exagera catusi de putin cetatea Alba Iulia ne-a impresionat pana la uimire, mai ales ca o vedeam prima data. Este intr-adevar mandria albaiulienilor si asa cum spun ei” un incatator popas istoric si cultural si “ la Alba Iulia istoria are viitor”

Catedrala Catolica din Cetatea Alba

Catedrala Catolica din Cetatea Alba

In interiorul cetatii numeroase vestigii adunate în decursul a două milenii.

Traseul celor Trei Fortificaţii este o reconstituire ingenioasă a unui sit bimilenar care înglobează vestigiile a trei fortificaţii, aparţinând unor epoci diferite: castrul roman (106 d.Ch.), cetatea medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec. XVII).

Caterala romano-catolică Sfântul Mihail, de secol XIII, este un edificiu reprezentativ al arhitecturii romanice târzii, deşi impresionează mai ales prin contrafronturile solide ale stilului gotic.

Sala Unirii din Cetatea Alba Iulia

Sala Unirii din Cetatea Alba Iulia

Palatul Principilor a fost construit în secolul al XV-lea cu rolul de reşedinţă a Capitoliului romanic-catolic. Ulterior clădirea a devenit reşedinţa principilor transilvăneni, inclusiv a voievodului Mihai Viteazul timp de 11 luni, în scurta sa calitate de domnitor a tuturor românilor.

Clădirea Bibliotecii Batthyaneum adăposteşte un observator astronomic în turnul fostei mănăstiri trinitariene, un mic muzeu cu o colecţie numismatică şi câteva piese arheologice. Însă remarcabil pentru patrimoniul cultural european este fondul de cărţi ce conţine lucrări valoroase, de valori inestimabile, precum Codex Aureus a cărui nume provine de la modul de execuţie – textul şi imaginile sunt scris cu aur pe pergament fin.

Obeliscul lui “Horea, Cloşca şi Crişan” este edificiul închinat memoriei celor trei conducători ai răscoalei ţărăneşti din 1784 şi este un simbol al luptei împotriva inechităţilor sociale.

Muzeul Unirii prezintă publicului o colecţie impresionantă de exponate precum cele arheologice îmbogăţite de vecinătatea situl bimilenar, de numismatică, de carte veche şi contemporană, colecţii de etnografie, tablouri şi fotografii.

În spatele muzeului se află Sala Unirii străjuită la exterior de busturile artizanilor Marii Unirii. În sala principală se află expuse documentele originale ale unirii precum şi steagurile sub care a fost proclamată unirea Transilvaniei cu Regatul român.

Obeliscul Horia Closca si Crisan

Obeliscul Horia Closca si Crisan

Catedrala Reîntregirii Neamului a fost înălţată între anii 1921-1922 pentru a consfinţi actul de la 1 Decembrie 1918, în stil neo-românesc, cu elemente arhitecturale de inspiraţie bizantină.

Schimbarea garzii la cetate este un adevarat spectacol pe care obligatoriu trebui sa-l vedeti. Nu numai pe noi ne-a fascinate ritualul reinventat si facut din cate am auzit de niste actori angajati. Este locul unde emotia are nuante puternic patriotice (sentiment trait si la Ulpia Traiana Sarmizegetusa)Una din porti

În fiecare an de 1 decembrie, la Alba Iulia se reiterează acel moment primordial al devenirii naţiunii române prin manifestări care îi confirmă rolul de Cetate-Simbol A Marii Uniri a Românilor.

Mihai Viteazul

Garzi calare

Garzi calare

Planul Cetatii Alba Iulia

Planul Cetatii Alba Iulia

Schimbarea  Garzii

Schimbarea Garzii

Vedere din restaurantul Cetatii Alba Iulia

Vedere din restaurantul Cetatii Alba Iulia

%d bloggers like this: