Cimitirul Vesel – Sapanta


Cimitirul Vesel nu este atat de vesel pe cat cred unii. Probabil ca modelul atipic al crucilor si cele cateva poeme, epitafuri scrise, au fost considerate la vremea lor,vesele. Se observa o antiteza intre relativitatea mortii si caracterul dinamic al vietii, argumentul principal fiind evadarea din neant prin arta. Crucile sunt creatia unui singur artist, scluptorul Stan Patras. Culoarea albastra a acestor creatii originale, asemnatoarea cu a Voronetului, este un simbol al sperantei si libertatii, care predomina in tot Maramuresul.

_6056723 copy

_6056722 copy

_6056721 copy

_6056719 copy

_6056717 copy

_6056716 copy

_6056725 copy

Advertisements

Manastirea Rogoz Maramures


Biserica e faimoasă pentru consolele încurcate în formă de „cap de cal”, care sprijină acoperişul, şi pentru sculpturile din lemn de pe faţade. În jurul bisericii, se află motivul frânghiei răsucite, cu un cerc cu o cruce pe faţade.
Edificiul a fost transferat în Rogoz, pe locul unei biserici deja existente, Sf. Parascheva, construită în 1701. Pe pragul uşii de intrare, se află o inscripţie care datează construcţia: „când Transilvania era ocupată”.
Biserica nu este, ca de obicei, dreptunghiulară, cât timp capătul vestic este poligonal. Uşa de intrare se află pe faţada sudică. Acoperişul este lat şi asimetric. Tocul uşii este decorat cu o frânghie răsucită şi este în forma unei muluri arcuite elegante, ascuţite. La baza tocului sunt rozete gravate. Un acoperiş cu un singur rând lat de streşini se află deasupra structurii bisericii, inclusiv cea a altarului. Acoperişul turnului este înalt şi conic, cu patru vârfuri mici în colţuri, cum este obiceiul în Lăpuş. Pe turn, este un strat făcut cu şindrile acoperite şi pe acoperişul conic sunt două rânduri din aceste fâşii decorative. Decoraţia din frânghie răsucită se poate găsi şi în interior, pe grinda care marchează apariţia bolţii, precum şi a grinzii principale, unde acest motiv e combinat cu cercuri. Capătul vestic al grinzii principale e decorat cu un cap de zimbru, cu o stea pe frunte şi cu incizii pe gât. Grinzile orizontale care sprijină acoperişul sunt decorate cu crestături şi tăieturi.
Catapeteasma, un loc din lemn, pictat, folosit pentru păstrarea obiectelor religioase şi un candelabru din lemn cu ornamente sculptate în formă de păsări sunt adăugate decoraţiunilor interioare ale edificiului. Picturile murale sunt doar parţial păstrate. Doi artişti locali, Radu Munteanu şi Nicolae Man, le-au pictat în 1785, după cum se atestă într-o inscripţie. O altă inscripţie murală atestă „anul înspăimântător 1717, în timpul Tătarilor.

_6076766 copy

_6076767 copy

_6076770 copy

_6076771 copy

_6076772 copy

_6076774 copy

_6076776 copy

Muzeul Secuiesc al Ciucului


Infiinţat în anul 1930 de către Asociaţia Muzeală din Ciuc Muzeul are sediul in Cetatea Miko.
Prima expoziţie a fost organizată în 1930, cuprinzând peste 130 obiecte din domeniile: etnografie, artă sacrală şi artă plastică. expoziţia ocupa 13 săli ale cetăţii.
Activitatea a fost sistată până la 1950 când a fost reînfiinţat de profesorul Kovács Dénes şi a intrat sub tutela administraţiei locale.
Din anul 1968 a obţinut statutul de muzeu judeţean şi i-au fost arondate celelalte muzee din judeţ schimbându-şi numele în Complexul muzeal Judeţean Harghita.
La sugestia specialiştilor Complexul muzeal s-a divizat în 1994 în muzee locale, obiectele fiind readuse la celelalte muzee din judeţ iar a fost redenumit Muzeul Secuiesc al Ciucului.
In prezent sectia in aer liber este alcatuita din 6 case taranesti (din Ciucsangiorgiu, Cozmeni, Plaiesii de Sus, Joseni, Sansimion si Corund), o fantana, un granar, 16 porti secuiesti si un fragment de poarta.

_5315934 copy

_5315944 copy

_5315949 copy

_5315965 copy

_5315966 copy

_5315972 copy

_5315979 copy

Pastravaria Lostrita – Maramures


Mergand mai sus de Baia Mare, trecand de lacul Firiza (un lac imens intre munti, dar aglomerat) cativa km, pe serpentine ce par a nu se mai termina ajungem la Postavaria Lostrita. Bazine pline de pastravi, foisoare, terase, o vila frumoasa, toate in mijlocul naturii te imbie la sedere si visare. Este mai frumos amenajata decat pastravaria din Vatra Dornei, mai eleganta si inconjurata de o padure deasa de brazi.

_6086917 copy

_6086935 copy

_6086923 copy

_6086925 copy

Manastirea Barsana – Maramures


Aceasta sfanta manastire, plina de taina Crucii si a Invierii lui Hristos in Biserica Sa, sinteza intre evlavie si arta, unde rugaciunea ziditoare de suflet frumos se uneste cu munca artistica, ziditoare de lumina construita din piatra si lemn, Barsana – este o icoana a sufletului crestin ortodox maramuresean la rascruce de milenii, o speranta pentru un viitor binecuvantat, este un loc sfant unde natura se uneste cu Biserica in Liturghie cosmica.
Valea Izei este tinutul de legenda al sufletului romanesc. Dincolo de coline si paduri, exista o alta geografie – mai profunda -, aceea a sentimentelor. La temelia tuturor acestora – coline, paduri, sentimente – se afla credinta, iubirea si nadejdea. Aici, in aceste locuri, oamenii si lucrurile sunt impacate cu ele insele, impacati cu ei insisi.
Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o data mai mult, Valea Izei de Dumnezeu. O manastire de maici este inceputul retemeluirii a ceea ce a fost odinioara, o vatra de ortodoxie intr-un autentic, „picior de plai, pe-o gura de rai”. Aici, ca si-n alte locuri miraculoase din tara, intelegem, mai bine, locul neamului romanesc, intre Dumnezeu si bucata de pamant.

_6097040 copy

_6097053 copy

_6097054 copy

_6097057 copy

_6097064 copy

_6097072 copy

_6097075 copy

_6097109 copy

_6097123 copy

_6097036 copy

Manastirea Roaia – Maramures


Trecand de Targul Lapus, dupa satul Rogoz, mergand pe un drum forestier plin de praf si gropi, care parca nu se mai termina, descoperim chiar in sarbatoarea rusaliilor, Manastirea Roaia, care poarta numele satului in care se afla.
Manastirea e formata din mai multe corpuri de cladire, fiind manastire de maici. Plina de flori si situata intr-o vale, inconjurata de paduri de brazi, manastirea pare rupta din rai.
La slujba oameni multi, marea majoritate imbracati in costume populare maramuresene.

_6076825 copy

_6076813 copy

_6076804 copy

_6076799 copy

_6076790 copy

_6076909 copy

Muzeul Negresti-Oas


In Negresti Oas, vizitam Muzeul Tarii Oasului. Frumos aranjat, ghidul ne prezinta case din secolul XVII si XVIII . Case mici din lemn, lut si balega de cal, cu ferestre mici, paturi inalte cu saltele din paie.

_6026060 copy

_6026086 copy

_6026075 copy

Costumele populare autentice sunt lucrate din canepa si bumbac si sunt de o frumusete coplesitoare.
Un tip de casa era casa construita “ la claca” adica oamenii din sat se adunau si construiau o casa, de fapt o singura camera, un ajutor dat de sateni tinerilor casatoriti. Casele celor instariti aveau 2 camere , un hol care tinea loc si de bucatarie si o camara.

_6026140 copy

Ferestrele caselor indiferent de pozitia sociala erau extreme de mici pentru a nu risipi caldura. Straie aveau doar 2 randuri, unul de mers la biserica celalalt de zi cu zi.
In buna stare de functionare in muzeu este o moara de apa, construita toata din lemn,unde pe vremuri lumea spala rufele. Langa moara de apa o moara de faina functionala doar pentru exemplificare.

_6026129 copy

Batoze cu care taranii din sec XVII, XVIII isi adunau roadele de pe camp.
Ingrijit si foarte curat muzeul iti arata viata oamenilor din sec XVII, XVIII, o viata grea, foarte grea. Doar pentru traiul zilnic, si acela neindestulat de cele mai multe ori, cadeau de munca.

_6026110 copy

Moara inca functionala..

_6026119 copy

%d bloggers like this: