Manastirea Voronet


Bucovina este renumita pentru peisajele ei dar si mai mult pentru manastirile ei. Vom incepe un periplu al manastirilor din Bucovina si din Maramures.
Manastirea Voronet se afla la capatul unui sat mare cu acelasi nume, aproape de orasul Gura Humorului (la 4km de orasul Gura Humorului si la 36 km de Suceava). Daca ajungeti in Gura Humorului va recomandam Hotelul Toaca asezat intr-un loc linistit, inconjurat de un peisaj… o sa vedeti o descriere (si ceva fotografii) mai exacta in postul dedicat acestui hotel. Revenind, de la Gura Humorului drumul este plin de indicatoare deci Manastirea nu e greu de gasit cum era si firesc de altfel. Cum ajungi la manastire primul lucru pe care il vezi este o explozie de arta populara, cojoace, stergare si mai ales ii lucrate manual sau nu si din pacate nelipsitele chinezarii.. sau turcisme… ma rog..tot aia.

ii barbatesti

Din respect pentru locul sfant (dar mai ales pentru ca asa consider ca se cuvine cand esti musafir, sa respecti gazda) pe care il vizitam eu sunt imbracata in fusta si imi acopar capul cu o basmaluta apoi intram pe poarta mica si veche. La intrare iti poti cumpara ceva suveniruri, ghiduri. Apoi ni se deschide in fata ochilor Voronetul…. cum ne place sa-i spunem. Legenda spune ne povesteste ca Stefan cel Mare, in timpul unei crize intr-un razboi cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, in Voronet si a cerut sfatul acestuia. Castigand batalia impotriva turcilor, Stefan si-a pastrat promisiunea catre calugarul Daniel si a construit o noua biserica inchinata Sfantului Gheorghe, cel care se spune ca ar fi fost ocrotitorul victoriei in batalie.
Cum intram in biserica vedem o inscriptie cum ca printul Stefan a inceput constructia Manastirii in 1448 in luna mai pe 26 si ar fi terminat-o pe 14 septembrie acelasi an. Facand un calcul rapid cat a durat constructia bisericii? Zambim. Tot legenda mai spune ca Manastirea Sfantului Ioan din Suceava ar fi fost construita in acelasi timp.

intrarea in biserica

Povestea albastrului este o enigma – este culoarea dominanta a peretelui de sud si este considerat unic (nu s-a depistat inca din ce anume a rezultat culoarea respectiva). O nuanta asemanatoare de albastru se folosea si in Maramures la biserici si case, dar din cate stiu de la localnici acestia foloseau aceasta culoare pentru ca era usor de obtinut. Fiecare perete al bisericii are pictata o poveste. Peretele de la sud este „ ocupat „ de Arborele lui Iesei. Fatada sudica prezinta scene din vietile Sf Niculae si Ioan cel Nou. Picturile exterioare se spune ca ar data din timpul domniei lui Petru Rares iar cele interioare chiar din timpul lui Stefan cel Mare.
Pe zidul vestic e pictata Judecata de Apoi (lucru care in bisericile ortodoxe s-ar picta in pridvor).

Peretele cu Judecata de Apoi

Din punctul de vedere al privitorului, imaginea Raiului ocupă toată extremitatea din stânga-jos a scenei Judecăţii de la Voroneţ. Reprezentarea, nu e deloc statică, ci dimpotrivă. Atitudinea personajelor, expresia chipurilor, celelalte detalii, exprimate de culorile vii şi tuşele sigure dau întregului ansamblu impresia de viaţă şi mişcare, un dinamism direcţionat „spre dreapta” (privind, desigur, din perspectiva personajelor aflate în drum spre Rai), specifică progresului imaginar al sufletului mântuit.
Două ziduri, unul arcuit, celălalt crenelat, despart grădina Raiului de restul peisajului, dar şi pe drepţi de cei damnaţi.
La nord sunt zugravite „ Izgonirea lui Adam” si vamile Vazduhului”.
Cel mai mult ne-a placut peretele cu Judecata de Apoi, unde este zugravita intreaga poveste, dar nu de asta ne-a placut ci pentru cum a fost gandita povestea ce urma sa fie pictata, pentru reusita picturii, pentru excelenta policromiei…. pentru cum mergi pe firul povestii urmarind picturile….

Voronet

O sa postam si un scurt istoric cu chilia Arhimandritului Daniil. Va spunem doar atat… era in piatra muntelui…
Noua ne-a placut! Mult!

Voronet

Advertisements

Manastirea Rohita – Maramures


La 17 km de Targu Lapus trecand de Manastirea Rohia, pe un drum ce trece prin satul Boiereni cu case ce seamana mai mult cu cele din Muzeul Satului Maramuresean decat cu niste case din secolul XXI, serpuind spre varful muntelui gasim Manastirea Rohita. Dumul de la Targul Lapus pana in satul Boiereni este asfaltat de curand restul drumul fiind forestier.

Manastirea Rohita

Manastirea Rohita

Povestea manastirii…din spusele localnicilor: Se spune ca, intr-o vreme de mari lipsuri pricinuite de o seceta prelungita, calugarii de la aceasta manastire au plecat prin tara dupa bucate pentru trai. Stiindu-i dusi, cativa localnici mai instariti de prin sat, dar lacomi, starniti si de autoritati, s-au pus la sfat sa talhareasca manastirea si sa aprinda locurile. Dupa ce au furat inclusiv portile imparatesti, satenii i-au dat foc. Reveniti din lume, calugarii ar fi gasit doar un morman de lemn de stejar in flacari. Intristati si inlacrimati de sacrilegiul facut, calugarii au urcat coama Alunisului si au aruncat asupra satului un blestem greu: sa fie ars si dus de ape de sapte ori, iar pe hotarul lui sa nu mai creasca niciun stejar, pana cand faradelegea nu va fi indreptata prin truda, post si rugaciune.

Manastirea Rohita

Manastirea Rohita

Cu ochii la dealurile golase, pe care n-a mai crescut niciun stejar de doua secole, desi padurile din satele vechine erau pline de stejari, satenii au fugit la preot. Prin 1904, impreuna cu preotul Ilie Bud, au pus crucea pe care sta scris si azi: „Roga-te si lucra”, care inlocuia o alta cruce veche, de lemn, din „inima” manastirii de altadata. Dar au vazut ca blestemul tot nu s-a stins. Atunci, s-au jurat sa nu mai lucreze in ziua de vineri si, o data pe an, dupa Rusalii, sa iasa cu preotul pe deal, in locul fostei manastiri, si sa se roage pentru iertarea pacatului savarsit.

Manastirea Rohita

Manastirea Rohita

Cu un zambet cald, ieromonah Teofan Petrut, unul dintre cele sase suflete care traiesc azi la Manastirea Rohita, povesteste despre evolutia manastirii cu nume de copil, care a condamnat la nenorocire si apoi a salvat comunitatea: „Numele Rohita vine de la numele paraiasului de aici, un afluent de pe deal, iar locul e Valea Rohitei. Deci, nu este diminutivul de la Rohia. Multi cred ca-i nume de copil al Rohiei. Luat ierarhic, noi de la Rohia am venit si o vreme a fost schitul Rohiei. Chiar si in zilele noastre, oamenii din Boiereni nu lucreaza vinerea la pamant. Le este frica de ape. Este posibil ca incendiul sa se fi produs intr-o zi de vineri. Chiar si azi, oamenii vin si se roaga aici, spunand „merg la cruce”.

Preot la Rohita

Preot la Rohita

Batranii Boierenilor, loviti de napasta, au lasat cu „limba de moarte” urmasilor ca, daca manastirea se va reconstrui, sa doneze pamant si vite, pentru a repara pacatul facut si paguba produsa. Si, intr-adevar, dupa reconstructia bisericii, toti au donat pamantul pe care-l aveau in zona. Astfel ca Manastirea Rohita a renascut, prin truda si rugaciune, asa cum indeamna crucea de piatra. Iar Ieromonahul Teofan spune: „Convingerea oamenilor si a noastra ca s-a stins blestemul este intarita si de faptul ca avem in zona noastra deja 7 stejari”.

Sfarsit de slujba la Rohita

Sfarsit de slujba la Rohita

Slujba la care am participat astazi a fost tinuta de trei preoti iar la sfarsitul ei Parintele Teofan ne-a adus aminte de pildele lui Hristos dupa care trebuie sa ne calauzim in viata. Stundeti de la Intitutul Teologic din Baia Mare, adusi de Parintele Teofan au format corul din timpul slujbei. Am ramas impresionati ca tineri din secolul XXI vin la biserica cinstind numele Domnului, tinand post si rugaciune. La sfarsitul slujbei ne-am rugat pentru cei care nu mai sunt printre noi, apoi pentru noi si familiile noastre dupa care am fost miruiti si binecuvantati. Ne-am intors de la manastire cu sufletele mai linistite. Mult mai linistite…

 

 

Manastirea Rogoz Maramures


Biserica e faimoasă pentru consolele încurcate în formă de „cap de cal”, care sprijină acoperişul, şi pentru sculpturile din lemn de pe faţade. În jurul bisericii, se află motivul frânghiei răsucite, cu un cerc cu o cruce pe faţade.
Edificiul a fost transferat în Rogoz, pe locul unei biserici deja existente, Sf. Parascheva, construită în 1701. Pe pragul uşii de intrare, se află o inscripţie care datează construcţia: „când Transilvania era ocupată”.
Biserica nu este, ca de obicei, dreptunghiulară, cât timp capătul vestic este poligonal. Uşa de intrare se află pe faţada sudică. Acoperişul este lat şi asimetric. Tocul uşii este decorat cu o frânghie răsucită şi este în forma unei muluri arcuite elegante, ascuţite. La baza tocului sunt rozete gravate. Un acoperiş cu un singur rând lat de streşini se află deasupra structurii bisericii, inclusiv cea a altarului. Acoperişul turnului este înalt şi conic, cu patru vârfuri mici în colţuri, cum este obiceiul în Lăpuş. Pe turn, este un strat făcut cu şindrile acoperite şi pe acoperişul conic sunt două rânduri din aceste fâşii decorative. Decoraţia din frânghie răsucită se poate găsi şi în interior, pe grinda care marchează apariţia bolţii, precum şi a grinzii principale, unde acest motiv e combinat cu cercuri. Capătul vestic al grinzii principale e decorat cu un cap de zimbru, cu o stea pe frunte şi cu incizii pe gât. Grinzile orizontale care sprijină acoperişul sunt decorate cu crestături şi tăieturi.
Catapeteasma, un loc din lemn, pictat, folosit pentru păstrarea obiectelor religioase şi un candelabru din lemn cu ornamente sculptate în formă de păsări sunt adăugate decoraţiunilor interioare ale edificiului. Picturile murale sunt doar parţial păstrate. Doi artişti locali, Radu Munteanu şi Nicolae Man, le-au pictat în 1785, după cum se atestă într-o inscripţie. O altă inscripţie murală atestă „anul înspăimântător 1717, în timpul Tătarilor.

_6076766 copy

_6076767 copy

_6076770 copy

_6076771 copy

_6076772 copy

_6076774 copy

_6076776 copy

Manastirea Barsana – Maramures


Aceasta sfanta manastire, plina de taina Crucii si a Invierii lui Hristos in Biserica Sa, sinteza intre evlavie si arta, unde rugaciunea ziditoare de suflet frumos se uneste cu munca artistica, ziditoare de lumina construita din piatra si lemn, Barsana – este o icoana a sufletului crestin ortodox maramuresean la rascruce de milenii, o speranta pentru un viitor binecuvantat, este un loc sfant unde natura se uneste cu Biserica in Liturghie cosmica.
Valea Izei este tinutul de legenda al sufletului romanesc. Dincolo de coline si paduri, exista o alta geografie – mai profunda -, aceea a sentimentelor. La temelia tuturor acestora – coline, paduri, sentimente – se afla credinta, iubirea si nadejdea. Aici, in aceste locuri, oamenii si lucrurile sunt impacate cu ele insele, impacati cu ei insisi.
Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o data mai mult, Valea Izei de Dumnezeu. O manastire de maici este inceputul retemeluirii a ceea ce a fost odinioara, o vatra de ortodoxie intr-un autentic, „picior de plai, pe-o gura de rai”. Aici, ca si-n alte locuri miraculoase din tara, intelegem, mai bine, locul neamului romanesc, intre Dumnezeu si bucata de pamant.

_6097040 copy

_6097053 copy

_6097054 copy

_6097057 copy

_6097064 copy

_6097072 copy

_6097075 copy

_6097109 copy

_6097123 copy

_6097036 copy

Manastirea Roaia – Maramures


Trecand de Targul Lapus, dupa satul Rogoz, mergand pe un drum forestier plin de praf si gropi, care parca nu se mai termina, descoperim chiar in sarbatoarea rusaliilor, Manastirea Roaia, care poarta numele satului in care se afla.
Manastirea e formata din mai multe corpuri de cladire, fiind manastire de maici. Plina de flori si situata intr-o vale, inconjurata de paduri de brazi, manastirea pare rupta din rai.
La slujba oameni multi, marea majoritate imbracati in costume populare maramuresene.

_6076825 copy

_6076813 copy

_6076804 copy

_6076799 copy

_6076790 copy

_6076909 copy

Manastirea Horezu


Cel mai mare ansamblu monastic din Romania. Aici pe valea raului Romanii de Jos, Constatin Brancoveanu construieste Manastierea Horezu in 1690-1693.
Manastirea se distinge prin originalitatea si maiestria liniilor si culorilor. Tot aici se mai gasesc inca 4000 de volume din vestita biblioteca a lui Constantin Brancoveanu.
Manastirea este de maici, unde la masa lor pot manca nevoiasii. Curtea este foarte ingrijita si cu o diversitate florala rar intalnita.

P8310935 copy

P8310132 copy

P8310103 copy

P8310099 copy

P8310940 copy

Turnul Chindiei & Manastirea Dealu


La iesirea din Bucuresti prin Chitila, la 80 de km intram in Targoviste, unde vizitam Curtea Domneasca, Turnul Chindiei si Manastirea Dealu.

P6220083_01 copy

In timpul domniei lui Mircea cel Batran, orasul a devenit principala resedinta domneasca a Tarii Romanesti. “Curtea Domneasca” grupeaza monumente din secolele XV-XVIII. Prima casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Sub Vlad Ţepeş (1456-1462) Curtea Domnească a dobândit noi construcţii printre care şi Turnul Chindiei.

P6220064_01 copy

După domnia lui Radu de la Afumaţi, în timpul lui Petru Cercel au avut loc ample lucrări de construcţie vechiului palat i se adaugă unul nou, înconjurat de grădini, cu fântâni alimentate cu apă adusa din apropierea Targovistei prin conducta din lemn de pin.
Au loc lucrari de reconstructie în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care au durat 7 ani. Cele doua case domneşti au fost transformate într-un palat în “stil brâncovenesc”.
În 1737, în timpul luptelor turco- austriece, Curtea Domnească este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată.
Turnul Chindiei, în forma de astăzi este rezultatul “restaurării” executate în anii 1847-1851.

P6220070_01 copy

Turnul Chindiei

Încă de la intrare, vizitatorul se simte copleşit de silueta zveltă şi elegantă a Turnului Chindiei, unic şi măreţ în capătul aleii pietruite. Din acest turn se anunta pe la chindii inchiderea portilor cetatii, interzicerea circulatiei si stingerea focurilor pe timpul noptii. Este inalt de 27 de metri.
Funcţiile turnului au evoluat: turn-clopotniţă în secolele XIV-XV; turn de stajă şi apărare în secolele XV-XVI; turn ceasornic în secolul al XVII-lea; 1853 – foişor de foc.
Vizitatorul urcă 122 de trepte pentru a se bucura de încântătoare privelişte a oraşului şi împrejurimilor ce i se oferă de la înălţimea celor 27m ai terasei turnului, va zăbovi la etajele al doilea şi al treilea pentru odihnă, timp în care se poate familiariza cu personalitatea domnului Vlad Ţepeş, prezentă în fotoexpoziţia intitulată “Vlad-Ţepeş- Dracula. Legendă şi adevăr istoric”.
Aici se gaseste si Biserica Domneasca Mare, ctitoria lui Petru Cercel

P6220046_01 copy

Manastirea Dealu

Mânăstirea Dealu a fost puternic centru de răspândire a culturii prin cărţi scrise de călugării caligrafi. La Mânăstirea Dealu a fost instalată cea dintâi tiparniţă din Ţările Române. La 17 noiembrie 1431, voievodul Alexandru Aldea dăruia satelor Alexeni şi Răzvad, pentru pomenirea tatălui său, “mânăstirea de la Dealu”.

P6220104_01 copy

Pronaosul adăposteşte mormintele voievozilor de la Târgovişte: Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad cel Tânăr, Vlad Înecatul, Pătraşcu cel Bun, Radu Bădica precum şi mormântul capului domnitorului Mihai Viteazu.

P6220096_01 copy

P6220112_01 copy

%d bloggers like this: