Valea Oltului


Defileul Oltului se întinde de la Turnu Roşu la Cozia , are o lungime de 47 km şi este cel mai lung din ţară. Este săpat între Munţii Căpăţânii, Lotrului şi Făgăraşului, colţii prăpăstioşi ai Munţilor Cozia şi Căpăţânii străjuind albia îngustă a Oltului la intrarea în defileu. Valea Oltului a fost unul dintre drumurile romane cele mai importante din Dacia, cu o dublă funcţie – militară – strategică şi comercială (lega Transilvania cu Dunărea) ceea ce a impus crearea în zonă a unei unităţi speciale de poliţie cu misiunea de a supraveghea defileul. Aici se găseşte cetatea romană de la Arutela. Oltul însuşi în aval de defileu constituia o cale de comunicaţie navigabilă, dublând astfel drumul terestru.
Sursa: Wikipedia

Advertisements

Cetatea taraneasca Harman


Biserica evanghelica din Harman, judetul Brasov, poarta hramul Sf Nicolae si este construita in a doua jumatate a sec al- XIII-lea. Biserica a fost initial catolica dupa care a fost transformata in evenghelica. In unele locuri se pot observa inca picturile catolice din acel secol. Cetatea din jurul bisericii a fost construita treptat in secolele XII- XVI.
Intrarea se face printr-un coridor lung, boltit, inzestrat cu zabrele culisante, fiind aparat de un bastion.
In incinta cetatii se afla o capela funerara cu picture murale din sec al- XV-lea. Altarul si orga in stil baroc dateaza din sec al XVIII-lea.
Inca se mai tin slujbe astazi in biserica, duminica de la ora 9 pana aproape de 10, in limba germana, unde dupa intrarea preotului nu mai intra si nu mai iese nimeni. Bibliile in limba germana precum si caietele de note raman frumos ordonate in biserica dupa fiecare slujba.

Corbii de Piatra


La satul Corbi este o bisericuta sapata in stanca, unde se zice ca s-au adunat ramasitele ostirii lui Mihai Viteazul, dupa uciderea de la Turda. Pentru mai mlte si mai bune detalii: http://corbiidepiatra.ro
Nemaipomenit este faptul ca prin laterala bisericii poti urca pe stanca de piatra, relativ usor, de unde poti admira un peisaj de vis. La poarta sunt afisate numere de telefon la care poti suna pentru a veni un ghid, poarta de acces fiind inchisa. Intrarea este libera.

Pestera Muierilor


Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, Judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Nu se gasesc indicatoare spre pestera, abia cand ajungi aproape de pestera este un indicator cu pestera. Mai vor unii sa faca turism… Pestera este foarte mare, are 9000 de metri, pentru turisti sunt rezervati doar 900, restul fiind alocati speologilor. Timpul alocat vizitarii este de o ora, putin dupa parerea noastra, se intra doar cu ghid care trece fugitiv in revista camerele si istoria pesterii. In anumite camere din pestera sunt foarte multi lilieci care iti vajaie pe la urechi. Intrarea se face printr-o parte a muntelui si se iese prin alta parte a muntelui de unde mai mergi circa 1-1,5 km pana sa revii la intrare, respectiv la parcare. Din Bucuresti pana la pestera am facut circa 4 ore, cu pauze de cafeluta, si de facut poze pentru ca drumul este absolut minunat.

_A248447 copy

_A248554 copy

_A248484 copy

_A248488 copy

_A248522 copy

_A248525 copy

_A248540 copy

Vidra


Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de staţiunea Voineasa, statiune care arata ca parasita. Peisajele sunt de vis, insa statiunea are un hotel care sta sa cada,defrisarile masive au lasat muntii golasi. Statiunea Vidra, una din cele mai frumoase statiuni montane din Romania, este situata la 25 km de Voineasa, in inima Muntilor Lotrului, la o inaltime de 1370 m, cu aer deosebit de ozonat. Statiunea beneficiaza de o partie de schi cu o complexitate medie si de un telescaun. La Vidra, zapada se mentine in jur de sase luni pe an. De la Vidra, pornind spre nord-vest pe soseaua de contur a lacului de acumulare cu acelasi nume, se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra. Localnicii povestesc ca in aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost exploatata de catre nazisti in cel de-al II-lea razboi mondial. Ei lucrau cu prizonieri, iar cand au aflat ca Germania a fost infranta, au bagat toata documentatia si prizonierii in mina si au dinamitat-o; de atunci nimeni nu a mai stiut unde se afla deoarece pietrele cazute de pe peretii abrupti ai versantilor au acoperit o mare parte din zona.
Cazarea – la pensiunea Piatra Lotrului am gasit gazde primitoare, oameni simpli care stiu sa faca musafirii sa se simta bine, mancarea buna, preturile bune iar peisajul in care este incadrata pensiunea este parca rupt din rai. Noua ne-a placut!

_6277234 copy

_6277222 copy

_6277210 copy

_6277405 copy

_6277402 copy

_6277396 copy

_6277244 copy

Cimitirul Vesel – Sapanta


Cimitirul Vesel nu este atat de vesel pe cat cred unii. Probabil ca modelul atipic al crucilor si cele cateva poeme, epitafuri scrise, au fost considerate la vremea lor,vesele. Se observa o antiteza intre relativitatea mortii si caracterul dinamic al vietii, argumentul principal fiind evadarea din neant prin arta. Crucile sunt creatia unui singur artist, scluptorul Stan Patras. Culoarea albastra a acestor creatii originale, asemnatoarea cu a Voronetului, este un simbol al sperantei si libertatii, care predomina in tot Maramuresul.

_6056723 copy

_6056722 copy

_6056721 copy

_6056719 copy

_6056717 copy

_6056716 copy

_6056725 copy

Manastirea Rogoz Maramures


Biserica e faimoasă pentru consolele încurcate în formă de „cap de cal”, care sprijină acoperişul, şi pentru sculpturile din lemn de pe faţade. În jurul bisericii, se află motivul frânghiei răsucite, cu un cerc cu o cruce pe faţade.
Edificiul a fost transferat în Rogoz, pe locul unei biserici deja existente, Sf. Parascheva, construită în 1701. Pe pragul uşii de intrare, se află o inscripţie care datează construcţia: „când Transilvania era ocupată”.
Biserica nu este, ca de obicei, dreptunghiulară, cât timp capătul vestic este poligonal. Uşa de intrare se află pe faţada sudică. Acoperişul este lat şi asimetric. Tocul uşii este decorat cu o frânghie răsucită şi este în forma unei muluri arcuite elegante, ascuţite. La baza tocului sunt rozete gravate. Un acoperiş cu un singur rând lat de streşini se află deasupra structurii bisericii, inclusiv cea a altarului. Acoperişul turnului este înalt şi conic, cu patru vârfuri mici în colţuri, cum este obiceiul în Lăpuş. Pe turn, este un strat făcut cu şindrile acoperite şi pe acoperişul conic sunt două rânduri din aceste fâşii decorative. Decoraţia din frânghie răsucită se poate găsi şi în interior, pe grinda care marchează apariţia bolţii, precum şi a grinzii principale, unde acest motiv e combinat cu cercuri. Capătul vestic al grinzii principale e decorat cu un cap de zimbru, cu o stea pe frunte şi cu incizii pe gât. Grinzile orizontale care sprijină acoperişul sunt decorate cu crestături şi tăieturi.
Catapeteasma, un loc din lemn, pictat, folosit pentru păstrarea obiectelor religioase şi un candelabru din lemn cu ornamente sculptate în formă de păsări sunt adăugate decoraţiunilor interioare ale edificiului. Picturile murale sunt doar parţial păstrate. Doi artişti locali, Radu Munteanu şi Nicolae Man, le-au pictat în 1785, după cum se atestă într-o inscripţie. O altă inscripţie murală atestă „anul înspăimântător 1717, în timpul Tătarilor.

_6076766 copy

_6076767 copy

_6076770 copy

_6076771 copy

_6076772 copy

_6076774 copy

_6076776 copy

%d bloggers like this: