Cheile Oltetului


La Cheile Oltetului am ajuns din Bucuresti in aprox 3-4 ore pe ruta Ramnicu Valcea-Horezu-Polovragi. In zona am vizitat Manastirea Polovragi, Pestera Polovragi, Pestera Muierilor, Cheile Oltetului.
Pe partea dreapta a Manastirii Polovragi este un drum forestier care duce spre Chei,(la poalele Masivului Capatanii) drum care iti deschide o priveliste spre o splendoare a naturii! Peretii de stanca, ce te inconjoara, par niste schwaitzere uriase, din cauza zecilor de grote care-i “ciuruie”. Pe partea stanga a pasului curge cristalin si, totusi, zgomotos, Oltetul. Acesta este un rau de munte care, nu se stie pentru cat timp inca, mai este habitatul a cateva sute de pastravi.
Lasand in urma Cheile Oltetului cu un regret profund, regret datorat faptului ca pleci din acel loc mirific, dar, totodata, datorat realizarii ca pseudocivilizatia in care traim nu inseamna altceva decat distrugere.
In speranta ca v-am facut cat de cat curiosi, va las si va dau un alt sfat: avand grija de natura, aveti grija de voi.
Cam atat am avut eu de spus si sper ca restul sa-l descoperiti voi insiva.
Va uram drum bun si iubiti natura!

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

Advertisements

Pestera cu Oase – Maramures


Peştera se află la altitudine de 285 m, având dezvoltarea de 40 m şi o singură intrare. Se află localizată pe valea Pietrii, pe afluentul stâng văii Poienii, pe afluentul stîng al râului Lăpuş, pe versantul vestic al muntelui Piatra Pinţii din comuna Băiuţ, satul Poiana Botizii.

Accesul spre peşteră se face de la Gura văii Poieni (4 km de Strâmbu Băiuţ, 21 km de Tg. Lăpuş) se urcă pe drumul spre Poiana Botizei cca. 2 km, apoi se traversează valea şi se urcă pe poteca dintre cele 2 fire ale Izvorului Pietrei până sub Piatra Pinţii, intrarea este situată pe versantul vertical al stâncii de sus.

Este o peşteră fosilă, fiind dezvoltată pe o direcţie generală V-ESE, intrarea are înălţimea de 3 m, urmează un sector descendent până la cota 2,8 m, după o săritoare de 2 m, înălţimea galeriei are 3 m, în dreapta este o galerie de 6 m lungime şi înălţimea de 2,5 m debuşează printr-o fereastră în tavanul galeriei principale, se continuă descendent de la 2,8 m pînă la 7,7 m unde galeria atinge înălţimi până la 8,8 m. Galeria urmează ascendent până la terminus pe o lungime de 20 m, aici fiind 3 săritori şi este partea concreţionată a peşterii, înălţimea are 2 m, lăţimea generală a peşterii are 1 m, terminusul este o restricţie de 0,2 m lăţime la cota de – 1,9.

Peştera cu Oase este “subiectul” primei lucrări de speologie referitoare la o peşteră din judeţul Maramureş, cea redactată de Primics Gy în anul 1986.
sursa apmb

Iti este necesar echipament de munte, bocani, lanterna neaparat, pestera nefiind electrificata.

Pornim spre pestera despre care se spune ca ar fi fost casa lui Pintea cu doi localnici, dl Gherman si dl Anton care cunoaste fiecare locsor din padure ca pe curtea lui, caci altfel nu nimeresti drumul. Daca te iei dupa indicator, asa cum ne-am luat noi, nu ai avea de mers decat 800 de metri. Gresit… dar odata porniti la drum nu am vrut sa ne facem de ras in fata celor doi localnici care ne erau calauze. Drumul nici vorba sa aiba 800 de metri…este si anevoios de urcat pe alocuri fiind in pante abrupte. Am aflat in timp ce urcam ca ne putem intalni cu ursi… mai ales cu ursoaice ca au pui mici in perioada aceasta…nu eram destul de epuizati de urcus, acum eram si cu frica unui face to face cu ursoaica.. Calauzele noastre ne-au spus ca trebuie sa stam linistiti ca daca vorbim mult nu ne ataca…ma rog..cu speranta ca acestea nu erau decat glume pe seama noastra am continuat sa urcam. Racoarea padurii si popasurile dese ne-au dat puteri sa ne continuam drumul. Drum care pentru noi care nu suntem patimasi in a urca muntele la picior, a fost greu.

Pe parcursul urcusului, poienite pline de flori si varfurile muntilor din-prejur. Superb!

Ajungem in sfarsit la pestera.. ha..care nu are deloc intrarea pe care o credeam..intri cumva..” pe pantece” vorba lui nea Gherman.. intrarea e o gaurica mica, camerele sunt si ele unele mici in altele te poti ridica in picioare.

Pestera este un loc salbatic nefiind absolute nimic amenajat pentru turisti. Neaparat iti trebuie lanterne ca sa poti vedea ceva in pestera!
In pestera apa a sapat piatra in asa fel incat a facut niste forme de poti jura ca sunt schelete umane. Localnicii spun ca aici ar fi fost ascunzatoarea lui Pintea.

A meritat drumul pana acolo, dar vrem sa se stie ca drumul nu are 800 m asa cum arata un indicator din zona, in padure este umed si alunecos,(bocancii sunt ideali) drumul nu este marcat decat pe alocuri, in pestera nu vezi nimic daca nu ai lanterne puternice!

Multumim dlor Anton si Gherman care ne-au fost o companie placuta, au glumit si horit pe tot parcursul drumului.

Iata cateva fotografii…

Drumul catre pestera…

Asta este intrarea in pestera, cel putin cea pe care am gasit-o noi.

Peisaj la iesirea din pestera…

Pestera Polovragi


Raul Oltet a sapat in calcarul muntilor Parang si Capatana minunate chei si numeroase formatiuni calcaroase, aceste fiind unele din cele mai importante momumente ale naturii din nordul Olteniei. Pestera Polovragi, cu numele venit de la planta polovraga raspandita in zona, se afla la 6 km nord de DN67, Targu-Jiu, Valcea, 500 m de manastirea Polovragi si 250 km de Bucuresti. Pestera ofera vizitatorilor un peisaj subteran aparte format din diferite simboluri: Scaunul lui Zamolxe, Mos Craciun, Domul Mare, Domul Mic, un cuptor unde calugarii ascunsi in pestera gateau, un simbol al mortii cu coasa facut de calugari cu negru de fum. Pestera fiind iluminata partial e nevoie de un blit puternic pentru a face fotografii reusite, intrarea este 2,4 lei si taxa foto 5 lei. Drumul e bun si cu indicatoare. Noua ne-a placut!

_A318763 copy

_A318756 copy

_A318753 copy

_A318737 copy

_A318771 copy

Pestera Muierilor


Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, Judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Nu se gasesc indicatoare spre pestera, abia cand ajungi aproape de pestera este un indicator cu pestera. Mai vor unii sa faca turism… Pestera este foarte mare, are 9000 de metri, pentru turisti sunt rezervati doar 900, restul fiind alocati speologilor. Timpul alocat vizitarii este de o ora, putin dupa parerea noastra, se intra doar cu ghid care trece fugitiv in revista camerele si istoria pesterii. In anumite camere din pestera sunt foarte multi lilieci care iti vajaie pe la urechi. Intrarea se face printr-o parte a muntelui si se iese prin alta parte a muntelui de unde mai mergi circa 1-1,5 km pana sa revii la intrare, respectiv la parcare. Din Bucuresti pana la pestera am facut circa 4 ore, cu pauze de cafeluta, si de facut poze pentru ca drumul este absolut minunat.

_A248447 copy

_A248554 copy

_A248484 copy

_A248488 copy

_A248522 copy

_A248525 copy

_A248540 copy

Pestera Dambovicioarei


La 177 de km de Bucuresti, pe culoarul Rucar – Bran, la 5 km de Rucar, in apropierea satului Podu Dambovitei gasim pestera Dambovicioarei cu Cheile ei.
Sunt conditii optime de vizitare a pesterii. De la intrare se simte un curent de aer care indica existenta a inca unei comunicari cu exteriorul. Poate fi strabatuta usor, plafonul fiind in jur de 2 metri.
Zona este de un pitoresc aparte datorita micilor cascade si a Cheilor Dambovicioarei. Cheile au o lungime de aproximativ 3 km si au un aspect impunator, grandios.
Cazarea ne-am facut-o la pensiunea “ Casa Europan” unde am gasit mancare buna, confort. Curatenia in camera se facea zilnic, iti ofereau in camera apa plata in permanenta; se putea manca intr-un foisor imens…intr-un peisaj de vis.
Este locul unde poti lenevi, scapa de stresul orasului dar poti face si incursiuni la Fundata, Rucar, Sambata de Sus, Poiana Tapului.

P6153321

P6112925

P6112923

P6112888

P6112859

%d bloggers like this: