Port popular Maramures


Va prezentam cateva imagini cu port popular Maramuresean, zona Targu Lapus – Rohia.

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Port popular Maramures

Advertisements

Port popular


Port popular Vatra Dornei

Port popular Vatra Dornei

Port popular secuiesc

Port popular secuiesc

Port popular Marginea

Port popular Marginea

Port popular Izvorul Muresului secolul XX

Port popular Izvorul Muresului secolul XX

Port popular Bucovina

Port popular Bucovina

Port popular

Port popular

Port popular

Port popular

Interior taranesc Vatra Dornei

Interior taranesc Vatra Dornei

Interior taranesc secolul XIX

Interior taranesc secolul XIX

Interior taranesc Ciuc secolul XIX

Interior taranesc Ciuc secolul XIX

Ie si ilic barbatesc Maramures

Ie si ilic barbatesc Maramures

Ie Maramuresul Istoric

Ie Maramuresul Istoric

Ie Gura Humorului

Ie Gura Humorului

Femeie torcand secolul XXI

Femeie torcand secolul XXI

Expozitie de costume populare MargineaExpozitie de costume populare Marginea

Costume populare Maramures

Costume populare Maramures

Costum popular Rohia

Costum popular Rohia

Costum popular Madaras secolul XX

Costum popular Madaras secolul XX

Costum popular femeiesc Maramures

Costum popular femeiesc Maramures

Costum popular copil Maramures

Costum popular copil Maramures

Costum popular barbatesc Gura Humorului

Costum popular barbatesc Gura Humorului

Costum autentic Maramures

Costum autentic Maramures

Cojoc Marginea

Cojoc Marginea

Cojoc Marginea secolul XX

Cojoc Marginea secolul XX

Bundita Marginea

Bundita Marginea

Bundita Madaras Ciuc

Bundita Madaras Ciuc

Bundita Ciuc secolul XIX

Bundita Ciuc secolul XIX

Bundita Bucovineana

Bundita Bucovineana

Port Maramuresan


Vom lasa doar fotografiile sa vorbeasca despre portul popular din Maramures (Roaia, Targul Lapus-Rohia)

Port maramuresan Roaia

Port maramuresan Roaia

Familie Maramures

Familie Maramures

Port maramuresan Roaia

Port maramuresan Roaia

Port maramuresan Roaia

Port maramuresan Roaia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Port popular Maramures Rohia

Manastirea Rohita – Maramures


La 17 km de Targu Lapus trecand de Manastirea Rohia, pe un drum ce trece prin satul Boiereni cu case ce seamana mai mult cu cele din Muzeul Satului Maramuresean decat cu niste case din secolul XXI, serpuind spre varful muntelui gasim Manastirea Rohita. Dumul de la Targul Lapus pana in satul Boiereni este asfaltat de curand restul drumul fiind forestier.

Manastirea Rohita

Manastirea Rohita

Povestea manastirii…din spusele localnicilor: Se spune ca, intr-o vreme de mari lipsuri pricinuite de o seceta prelungita, calugarii de la aceasta manastire au plecat prin tara dupa bucate pentru trai. Stiindu-i dusi, cativa localnici mai instariti de prin sat, dar lacomi, starniti si de autoritati, s-au pus la sfat sa talhareasca manastirea si sa aprinda locurile. Dupa ce au furat inclusiv portile imparatesti, satenii i-au dat foc. Reveniti din lume, calugarii ar fi gasit doar un morman de lemn de stejar in flacari. Intristati si inlacrimati de sacrilegiul facut, calugarii au urcat coama Alunisului si au aruncat asupra satului un blestem greu: sa fie ars si dus de ape de sapte ori, iar pe hotarul lui sa nu mai creasca niciun stejar, pana cand faradelegea nu va fi indreptata prin truda, post si rugaciune.

Manastirea Rohita

Manastirea Rohita

Cu ochii la dealurile golase, pe care n-a mai crescut niciun stejar de doua secole, desi padurile din satele vechine erau pline de stejari, satenii au fugit la preot. Prin 1904, impreuna cu preotul Ilie Bud, au pus crucea pe care sta scris si azi: „Roga-te si lucra”, care inlocuia o alta cruce veche, de lemn, din „inima” manastirii de altadata. Dar au vazut ca blestemul tot nu s-a stins. Atunci, s-au jurat sa nu mai lucreze in ziua de vineri si, o data pe an, dupa Rusalii, sa iasa cu preotul pe deal, in locul fostei manastiri, si sa se roage pentru iertarea pacatului savarsit.

Manastirea Rohita

Manastirea Rohita

Cu un zambet cald, ieromonah Teofan Petrut, unul dintre cele sase suflete care traiesc azi la Manastirea Rohita, povesteste despre evolutia manastirii cu nume de copil, care a condamnat la nenorocire si apoi a salvat comunitatea: „Numele Rohita vine de la numele paraiasului de aici, un afluent de pe deal, iar locul e Valea Rohitei. Deci, nu este diminutivul de la Rohia. Multi cred ca-i nume de copil al Rohiei. Luat ierarhic, noi de la Rohia am venit si o vreme a fost schitul Rohiei. Chiar si in zilele noastre, oamenii din Boiereni nu lucreaza vinerea la pamant. Le este frica de ape. Este posibil ca incendiul sa se fi produs intr-o zi de vineri. Chiar si azi, oamenii vin si se roaga aici, spunand „merg la cruce”.

Preot la Rohita

Preot la Rohita

Batranii Boierenilor, loviti de napasta, au lasat cu „limba de moarte” urmasilor ca, daca manastirea se va reconstrui, sa doneze pamant si vite, pentru a repara pacatul facut si paguba produsa. Si, intr-adevar, dupa reconstructia bisericii, toti au donat pamantul pe care-l aveau in zona. Astfel ca Manastirea Rohita a renascut, prin truda si rugaciune, asa cum indeamna crucea de piatra. Iar Ieromonahul Teofan spune: „Convingerea oamenilor si a noastra ca s-a stins blestemul este intarita si de faptul ca avem in zona noastra deja 7 stejari”.

Sfarsit de slujba la Rohita

Sfarsit de slujba la Rohita

Slujba la care am participat astazi a fost tinuta de trei preoti iar la sfarsitul ei Parintele Teofan ne-a adus aminte de pildele lui Hristos dupa care trebuie sa ne calauzim in viata. Stundeti de la Intitutul Teologic din Baia Mare, adusi de Parintele Teofan au format corul din timpul slujbei. Am ramas impresionati ca tineri din secolul XXI vin la biserica cinstind numele Domnului, tinand post si rugaciune. La sfarsitul slujbei ne-am rugat pentru cei care nu mai sunt printre noi, apoi pentru noi si familiile noastre dupa care am fost miruiti si binecuvantati. Ne-am intors de la manastire cu sufletele mai linistite. Mult mai linistite…

 

 

Pestera cu Oase – Maramures


Peştera se află la altitudine de 285 m, având dezvoltarea de 40 m şi o singură intrare. Se află localizată pe valea Pietrii, pe afluentul stâng văii Poienii, pe afluentul stîng al râului Lăpuş, pe versantul vestic al muntelui Piatra Pinţii din comuna Băiuţ, satul Poiana Botizii.

Accesul spre peşteră se face de la Gura văii Poieni (4 km de Strâmbu Băiuţ, 21 km de Tg. Lăpuş) se urcă pe drumul spre Poiana Botizei cca. 2 km, apoi se traversează valea şi se urcă pe poteca dintre cele 2 fire ale Izvorului Pietrei până sub Piatra Pinţii, intrarea este situată pe versantul vertical al stâncii de sus.

Este o peşteră fosilă, fiind dezvoltată pe o direcţie generală V-ESE, intrarea are înălţimea de 3 m, urmează un sector descendent până la cota 2,8 m, după o săritoare de 2 m, înălţimea galeriei are 3 m, în dreapta este o galerie de 6 m lungime şi înălţimea de 2,5 m debuşează printr-o fereastră în tavanul galeriei principale, se continuă descendent de la 2,8 m pînă la 7,7 m unde galeria atinge înălţimi până la 8,8 m. Galeria urmează ascendent până la terminus pe o lungime de 20 m, aici fiind 3 săritori şi este partea concreţionată a peşterii, înălţimea are 2 m, lăţimea generală a peşterii are 1 m, terminusul este o restricţie de 0,2 m lăţime la cota de – 1,9.

Peştera cu Oase este “subiectul” primei lucrări de speologie referitoare la o peşteră din judeţul Maramureş, cea redactată de Primics Gy în anul 1986.
sursa apmb

Iti este necesar echipament de munte, bocani, lanterna neaparat, pestera nefiind electrificata.

Pornim spre pestera despre care se spune ca ar fi fost casa lui Pintea cu doi localnici, dl Gherman si dl Anton care cunoaste fiecare locsor din padure ca pe curtea lui, caci altfel nu nimeresti drumul. Daca te iei dupa indicator, asa cum ne-am luat noi, nu ai avea de mers decat 800 de metri. Gresit… dar odata porniti la drum nu am vrut sa ne facem de ras in fata celor doi localnici care ne erau calauze. Drumul nici vorba sa aiba 800 de metri…este si anevoios de urcat pe alocuri fiind in pante abrupte. Am aflat in timp ce urcam ca ne putem intalni cu ursi… mai ales cu ursoaice ca au pui mici in perioada aceasta…nu eram destul de epuizati de urcus, acum eram si cu frica unui face to face cu ursoaica.. Calauzele noastre ne-au spus ca trebuie sa stam linistiti ca daca vorbim mult nu ne ataca…ma rog..cu speranta ca acestea nu erau decat glume pe seama noastra am continuat sa urcam. Racoarea padurii si popasurile dese ne-au dat puteri sa ne continuam drumul. Drum care pentru noi care nu suntem patimasi in a urca muntele la picior, a fost greu.

Pe parcursul urcusului, poienite pline de flori si varfurile muntilor din-prejur. Superb!

Ajungem in sfarsit la pestera.. ha..care nu are deloc intrarea pe care o credeam..intri cumva..” pe pantece” vorba lui nea Gherman.. intrarea e o gaurica mica, camerele sunt si ele unele mici in altele te poti ridica in picioare.

Pestera este un loc salbatic nefiind absolute nimic amenajat pentru turisti. Neaparat iti trebuie lanterne ca sa poti vedea ceva in pestera!
In pestera apa a sapat piatra in asa fel incat a facut niste forme de poti jura ca sunt schelete umane. Localnicii spun ca aici ar fi fost ascunzatoarea lui Pintea.

A meritat drumul pana acolo, dar vrem sa se stie ca drumul nu are 800 m asa cum arata un indicator din zona, in padure este umed si alunecos,(bocancii sunt ideali) drumul nu este marcat decat pe alocuri, in pestera nu vezi nimic daca nu ai lanterne puternice!

Multumim dlor Anton si Gherman care ne-au fost o companie placuta, au glumit si horit pe tot parcursul drumului.

Iata cateva fotografii…

Drumul catre pestera…

Asta este intrarea in pestera, cel putin cea pe care am gasit-o noi.

Peisaj la iesirea din pestera…

Poiana Botizii – Borvizul


Vizavi de fostul sediu administrativ al santierului IPEG Poiana Botizii, deasupra unui fost mic depozit pentru explozibil, a aparut de vreo 2-3 ani o cabanuta de lemn, nefinita inca.
Borvizul, care izbucneste ciclic la aproximativ 8-9 minute, gazele din strafunduri impingand intr-un violent suvoi inspumat apa minerala deosebit de placuta la gust, e adapostit intr-o ciuperca de lemn amplasata pe malul drept al vaii Poienii. Mai sus, la stanga drumului, dintre grohote sur-negricioase, apare o alta vana de apa minerala iar in aval de borvizul captat prin foraj geologic, pe malul stang al vaii, se remarca succesiv vreo trei izvoare minerale feruginoase.
De fapt si peste culmea dealului, in Baiut, pe valea Tocila, sunt cateva izvoare minerale apreciate de putinii turisti dar mai ales de catre localnici.

Borcutul din Poiana Botizii – Muntii Lapusului

Situat la confluenta V. Poienii si V. Cizma, aprox. 3 km nord de centrul localitatii, a fost descoperit in anul 1969 prin executarea unui foraj de cercetare. Izvorul face parte din aureola mofetica Oas-Gutai-Tibles iar pulsurile sunt datorate acumularii gazelor (CO2 si H2S) in incaperi subterane naturale, pana ce presiunea gazelor o depaseste pe cea a coloanei de apa, iar prin iesirea brusca a gazelor la suprafata este antrenata si coloana de apa minerala.

Asteptam cuminti, scrutand curiosi spre fundul cioatei de lemn prin care apele minerale vor erupe-n curand. Initial cateva bule sparg oglinda cristalina a apei precum cele dintr-un pahar de sampanie apoi, dupa vreo 7 minunte de la precedentul ciclu, bulele se-nmultesc iar apa minerala pare a fierbe dand in navalnic clocot si revarsandu-se tumultuoasa printr-un mic scoc, risipindu-se, precum atatea nationale comori (sub)terane pe apa sambetei, de-aceasta data cea a vaii Baiutului.
sursa: emaramures.ro

%d bloggers like this: