Manastirea Lainici


Doua lumi se intalnesc la Lainici

Doua lumi se intalnesc la Lainici

Unul dintre cele mai importante obiective religioase şi turistice din judeţul Gorj este Sfânta Mănăstire Lainici din oraşul Bumbeşti Jiu. Mănăstirea Lainici, aşezată la mijlocul mirificului defileu al Văii Jiului, la 25 km distanţă de Petroşani şi la 32 km de Târgu Jiu, aparţine de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Actuala şosea ce tranzitează miraculos inedita trecătoare a Defileului Jiului a fost construită începând prin anii 1880 de meşteri pietrari deosebiţi aduşi din Italia. S-a continuat în perioada interbelică şi s-a asfaltat abia după anii ’50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit şi linia ferată Bumbeşti – Livezeni având 38 de tuneluri lucrate în piatră într-o mare artă de către meşterii italieni. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia şi Ardeal din zona Gorj şi Hunedoara era Pasul Vulcan, “drumul lui Mihai Viteazul”, pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Româneşti în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcineşti, se trecea prin Schela, Arsuri, pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m şi se cobora în Vulcan, Paroşeni, Valea Jiului. Mănăstirea Lainici era izolată total, într-o sihăstrie consacrată vieţii monahale. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

Denumirea de Lainici este învăluită într-un mare mister. S-au emis diferite ipoteze etimologice, privind toponimia, dar au rămas incerte la nivel interpretativ. O interpretare etimologică a cuvântului Lainici îl consideră de origine grecească: în greaca veche, lainos înseamnă “de piatră”, în cazul nostru – “trecătoare prin munţi de piatră”. Altă interpretare, mai plauzibilă, ar fi aceea că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al Lailor, care este binecunoscut prin secolele al IV-lea al V-lea împreună cu al bessilor în zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distanţă de Lainici. Adevărul rămâne încă nedescoperit, mulţumindu-ne cu frumoasa denumire de LAINICI.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii, necunoscându-se oficial şi istoric începuturile sale. După tradiţie, Sfântul Nicodim, marele ctitor de lăcaşuri sfinte din ţară, ar fi construit după Vişina şi un schit din lemn aici, la Lainici. Prigoana împărătesei imperiului Austro-Ungar Maria Tereza, care a distrus majoritatea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, la jumătatea sec. al XVIII-lea, se pare că ar fi ajuns până aici. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă. Cert este că din a doua jumătate a sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780 şi se pomeneşte într-un sinet în care donează mănăstirii o moşie.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

În Mănăstirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 şi 1812. De aceea, în 1817, Mănăstirea a avut de suferit, fiind devastată de turci; călugării au fost alungaţi, iar lui Maxim monahul i s-a tăiat capul.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

Primul război mondial, între 1916 şi 1918, a fost nemilos faţă de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea şi profanând-o peste măsură. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereţii din altar numele unor soldaţi şi ofiţeri care au dormit acolo şi au profanat biserica. Au fost furate de către soldaţii germani toate odoarele de preţ, inclusiv clopotele.
1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de şase monahi, avându-l stareţ pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine Mănăstirea, construind clădirile necesare şi introducând viaţă de obşte cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozităţii, disciplinei duhovniceşti şi slujbelor care se săvârşeau aici, Mănăstirea devine tot mai căutată de numeroşi credincioşi din împrejurimi. Duhul sfinţilor părinţi din vechime, ce au locuit aici, dinamiza viaţa duhovnicească. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcţia căii ferate Bumbeşti-Livezeni, precum şi modernizarea Drumului Naţional, pe aceeaşi distanţă. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat şi au afectat viaţa bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând abuziv toate terenurile mănăstirii şi amplasând aici barăci.

Vedere de la Manastirea Lainici

Vedere de la Manastirea Lainici

Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spaţiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc.
În 1961 Mănăstirea Lainici este desfiinţată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de „casă de oaspeţi”. Până în 1970 uşile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermiţându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici şi sărbători religioase.

Manastirea Lainici

Manastirea Lainici

În 1975 a venit ca stareţ P.C. Arhim Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătăţiri în viaţa mănăstirii, favorizat fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă şi mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulţească, introduce din nou rânduielile ascetice monahiceşti, respectiv, slujbele de la miezul nopţii şi neconsumul de carne în obşte, lucru ce a dus la o viaţă duhovnicească mai bună.

După Revoluţia din 1989, ca urmare a afluenţei crescânde de credincioşi, în Mănăstirea Lainici se simţea nevoia unei biserici mai mari şi mai încăpătoare. În Duminici şi la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber.

Vedere din curtea Manastirii Lainici

Vedere din curtea Manastirii Lainici

La „Izvorul Tămăduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic şi construită până la stadiul de finisaje de către ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfinţitul Episcop al Covasnei şi Harghitei.

Vedere din Manastirea Lainici

Vedere din Manastirea Lainici

Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de altă parte, precum se cunoaşte, Istoria Bisericii Creştine până în zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, „perioada bisericii din Catacombe”, în care s-a vărsat cel mai mult sânge şi au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul şi temelia Bisericii Creştine; şi a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre. Asemeni împărţirii Istoriei Bisericii Creştine în aceste două perioade fundamentale, s-a împărţit şi planul arhitectonic al noii biserici.

Colt de frumusete de la Lainici

Colt de frumusete de la Lainici

Însă aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografică, care se intenţionează, cu ajutorul lui Dumnezeu, să se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinată Bisericii din Catacombe, pictându-se viaţa creştinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea Sfinţilor şi martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii şi din Sfânta Tradiţie.

În pictura bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii creştine, cu cei mai reprezentativi sfinţi din toată lumea şi din toate timpurile, ca o cronologie şi universalitate creştină.

De asemenea, după Revoluţia din 1989, în Mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore printre care amintim: construcţia din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinţi, a unei trapeze mari pentru hramuri şi sărbători religioase importante, a unui impresionant gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-a construit un zid de sprijin împotriva inundaţiilor pe o lungime de un kilometru.

În data de 23 iulie 2006 Mănăstirea Lainici a primit o mare binecuvântare de la Maica Domnului. A fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”.

Această Icoană a fost executată special pentru Mănăstirea Lainici printr-o mare taină şi este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani în toată lumea.

Sursa:http://www.manastirealainici.ro/
Foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com

Advertisements

Constantin Brancusi – Calea Eroilor – Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului


Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, Constantin era al șaselea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. In Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova. De acum isi incepe drumul …. puteti urmari mai departe pe http://ro.wikipedia.org

 Asamblul monumenal “Calea Eroilor” a fost creat de scluptorul roman Constantin Brancusi intre anii 1935 – 1938 pentru a prea mari memoria eroilor Gorjului care s-au jertfit in razboiul de intregire a Romaniei dintre anii 1916 – 1918 si a fost finantat de Liga Nationala a Femeilor  Gorjene.

Poarta Sarutului

Poarta Sarutului

Masa Tacerii

Amenajarea peisagistica si restaurarea sclupturilor au fost finantate de Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondiala, Ministerul Culturii si Cultelor, Consiliul Local al Municipiului Targu Jiu.

Coloana Infinitului

Coloana Infinitului

Jiul

Jiul

Pestera Polovragi


Raul Oltet a sapat in calcarul muntilor Parang si Capatana minunate chei si numeroase formatiuni calcaroase, aceste fiind unele din cele mai importante momumente ale naturii din nordul Olteniei. Pestera Polovragi, cu numele venit de la planta polovraga raspandita in zona, se afla la 6 km nord de DN67, Targu-Jiu, Valcea, 500 m de manastirea Polovragi si 250 km de Bucuresti. Pestera ofera vizitatorilor un peisaj subteran aparte format din diferite simboluri: Scaunul lui Zamolxe, Mos Craciun, Domul Mare, Domul Mic, un cuptor unde calugarii ascunsi in pestera gateau, un simbol al mortii cu coasa facut de calugari cu negru de fum. Pestera fiind iluminata partial e nevoie de un blit puternic pentru a face fotografii reusite, intrarea este 2,4 lei si taxa foto 5 lei. Drumul e bun si cu indicatoare. Noua ne-a placut!

_A318763 copy

_A318756 copy

_A318753 copy

_A318737 copy

_A318771 copy

Pestera Muierilor


Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, Judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Nu se gasesc indicatoare spre pestera, abia cand ajungi aproape de pestera este un indicator cu pestera. Mai vor unii sa faca turism… Pestera este foarte mare, are 9000 de metri, pentru turisti sunt rezervati doar 900, restul fiind alocati speologilor. Timpul alocat vizitarii este de o ora, putin dupa parerea noastra, se intra doar cu ghid care trece fugitiv in revista camerele si istoria pesterii. In anumite camere din pestera sunt foarte multi lilieci care iti vajaie pe la urechi. Intrarea se face printr-o parte a muntelui si se iese prin alta parte a muntelui de unde mai mergi circa 1-1,5 km pana sa revii la intrare, respectiv la parcare. Din Bucuresti pana la pestera am facut circa 4 ore, cu pauze de cafeluta, si de facut poze pentru ca drumul este absolut minunat.

_A248447 copy

_A248554 copy

_A248484 copy

_A248488 copy

_A248522 copy

_A248525 copy

_A248540 copy

%d bloggers like this: