Pamfil Seicaru – Muzeul Pamfil Seicaru Orsova


Pamfil Seicaru

Pamfil Seicaru

Pamfil Seicaru a făcut studii juridice obtinând licenta în Drept. A luat parte ca ofiter la operatiile militare din primul război mondial, fiind citat cu Ordin de zi pe Armată. A fost deputat în parlamentul României în 1928, 1931 și în 1933. Ziarist de mare talent, a fost director al ziarului Bucovina (Cernăuti) si a participat la editarea revistei Gândirea.

Palatul "Curentul" inaugurat la 1 februarie 1938 si dotat tehnic la nivel european

Palatul "Curentul" inaugurat la 1 februarie 1938 si dotat tehnic la nivel european

În 1928 înfiintează ziarul Curentul cu orientare de dreapta si uneori, de extremă dreaptă, pe care l-a condus până la plecarea sa din tară în 1944.

Fragment din ziarul Curentul

Fragment din ziarul Curentul

În 1939, a fost singurul ziarist român care a afirmat că asa-zisele garantii militare oferite de Marea Britanie si Franta pentru integritatea frontierelor României nu valorau nimic. În fata pericolului nazist, „Anglia trebuie să se pregătească pentru propria apărare si abia după asta să garanteze si frontierele altor tări”. Într-un articol publicat la 15 aprilie 1939 a intuit inevitabila sacrificare de către marile puteri a tărilor mici si mijlocii din Europa acelui timp. În anii războiului, au rămas celebre polemicile lui cu comentatorul politic britanic Wickham Steed de la postul de radio Londra.

Tiraj record al ziarului Curentul la 17 aprilie 1941 si 22 decembrie 1941

Tiraj record al ziarului Curentul la 17 aprilie 1941 si 22 decembrie 1941

În august 1944 a părăsit tara cu ideea de a publica un ziar ce ar fi trebuit să sustină cauza României după încetarea războiului. A petrecut 30 de ani în Spania, unde, la Madrid, a publicat o editie trimestrială a ziarului Curentul si, pentru câtva timp, publicatia Liberty and Justice. Ultimii ani i-a petrecut în Germania, stabilindu-se la Dachau (Bavaria). La moartea sa, în octombrie 1980, Primul Ministru al Bavariei, Franz Josef Strauß, l-a omagiat într-un mesaj, descriindu-l drept „un patriot român si eminent ziarist…Mostenirea pe care a lăsat-o compatriotilor săi este lupta pentru dreptate, omenie si pace”.

Almanahul Curentul din 1943 - fragment editat de Pamfil Seicaru

Almanahul Curentul din 1943 - fragment editat de Pamfil Seicaru

Trustul Curentul a mai editat din anul 1939 ziarele “Evenimentul” si ” Rapid” precum si suplimentele saptamanale “Curentul familiei” , “Curentul magazin” cu insemnate spatii pentru literatura si “Curentul pentru copii si tineret” acesta din urma condus de Viorela Seicaru (pana in 1941 cand a plecat la studii).

Viorela Seicaru

Viorela Seicaru

Pamfil Seicaru a strabatut ca sublocotenent in Regimentul 17 Mehedinti intregul front de la Orsova unde a luptat eroic pe Alion si Cerna (1916) pana in sudul Moldovei la Oituz (1917). Pentru faptele sale de arme a fost decorat de Regele Ferdinand I cu Crucea de Cavaler al Ordinului “Mihai Viteazu” iar de generalul Berthlot cu ordinul ” La Croix de Guerre”.

Regele Ferdinand decorandu-l cu Ordinul Mihai Viteazu" pe slt Pamfil Seicaru distins in luptelede la Oituz 29 august 1917

Regele Ferdinand decorandu-l cu Ordinul Mihai Viteazu" pe slt Pamfil Seicaru distins in luptelede la Oituz 29 august 1917

Pamfil Seicaru cavaler al Ordinului " Mihai Viteazu"

Pamfil Seicaru cavaler al Ordinului " Mihai Viteazu"

Exemplare ale Revistei Hiena

Exemplare ale Revistei Hiena

Pamfil Seicaru  împreună cu camaradul său de arme Petre Gavanescu era să fie îngropat de viu de un obuz în 1916, în Primul Război Mondial, pe Dealul Moşului pe locul în care este actualmente mănăstirea. El a promis că atunci când situaţia sa materială îi va permite, va ridica acolo o mănăstire, exprimându-şi astfel recunoştiinţa în faţa lui Dumnezeu pentru că a rămas în viaţă. De altfel pentru faptele sale de curaj sublocotenentul Regimentului 17 Infanterie – Pamfil Seicaru a primit titlul de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul.

Fotografia lui Charles Maurras cu dedicatie pentru Pamfil Seicaru

Fotografia lui Charles Maurras cu dedicatie pentru Pamfil Seicaru

Mai târziu când a avut posibilitatea, Pamfil Seicaru s-a ţinut de cuvânt şi între 1936 – 1939 a ridicat Mănăstirea Sfânta Ana – după numele mamei sale (Ana). Datorită instaurării regimului comunist sfinţirea sa a fost făcută la 2 decembrie 1990 de către episcopul Damaschin Severineanu.

Muzeul Pamfil Seicaru

Muzeul Pamfil Seicaru

Muzeul Pamfil Seicaru se gaseste in Orsova.

Sora lui Pamfil, Maria Seicaru

Sora lui Pamfil, Maria Seicaru

In alt articol o sa vorbim despre Manastirea pe care a ridicat-o Pamfil Seicaru la Orsova.

Sursa: http://ro.wikipedia.org si https://jurnaldecalatorii.wordpress.com/

Foto: https://jurnaldecalatorii.wordpress.com/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: