Jurnal de calatorii

Campionatul National de MTB Downhill 2011 – Bunloc

Iulia — Sun, 15 Jan 2012 18:38:59 +0000

PlayBike – On The Rocks a devenit în cel mai scurt timp cel mai important eveniment de ciclism din România. Nu doar că este şi anul acesta Campionatul Naţional de Downhill din calendarul official al Federaţiei Române de Ciclism, dar, mai mult decât atât, este singurul concurs de downhill de clasă 1 a Uniunii Cicliste Internaţionale din tot estul Europei! Mai precis, asta înseamnă că suntem la acelaşi nivel cu reputate evenimente din Elveţia, Austria, Franţa, Germania sau Marea Britanie şi avem mijloacele necesare pentru a găzdui rideri de acelaşi calibru. Cei care vin la PlayBike – On The Rocks pot obţine pe lângă premiile noastre generoase în bani şi importante puncte UCI care au o mare valoare în clasamentele intenaţionale. Locul 1 la clasa Elite obţine astfel 60 de puncte UCI şi un premiu de 2500 de Euro în bani şi obiecte. Aşteptaţi-vă să vedeţi la PlayBike – On The Rocks rideri de top din Europa şi feţe obişnuite din World Cup!

Traseul nou şi progresiv făcut cadou comunităţii de rideri anul trecut a rămas în picioare, a fost reamenajat, cosmetizat şi a suferit modificări în partea lui inferioară, astfel încât cursa să se poată desfăşură în condiţii superioare de siguranţă şi pentru ca distracţia să nu poată fi influenţată de intemperii.

Sursa: http://www.x-trem.ro/tag/mtb-downhill/
Foto: http://jurnaldecalatorii.wordpress.com

Campionatul National de MTB Downhill

Monumentul Sabia Dacica – Orastie

Iulia — Sat, 14 Jan 2012 15:33:21 +0000

Monumentul “Semn Dacic” (Sabia Dacică – Falx Dacica) este creaţia sculptorului Nicolae Adam şi reprezintă cea mai redutabilă armă de luptă a strămoşilor noştri. Monumentul anunţă intrarea în Orăştie, fiind amplasat pe partea dreaptă, în sensul de mers al DN7 dinspre Simeria spre Orăştie, simbolizând totodată poarta de intrare în inima civilizaţiei dacice din Munţii Orăştiei. Argumentul decisiv al lucrării l-a constituit simbioza daco-romană realizată în urma celor două războaie (101-102, 105-106). Semnul dacic a fost dezvelit în vara anului 2007, cu ocazia comemorării celor 1900 de ani de la moartea regelui.
Această armă este răspîndită în toate ţinuturile geto-dacilor fiind exportată şi în lumea celto-germană şi sarmatică. Avea lama lungă şi îngustă, ascuţită pe partea concavă şi prevăzută cu un mîner de lemn sau de os, foarte potrivită pentru tăiere şi spintecare şi mai puţin pentru împungere. Unele exemplare descoperite prezintă şanţuri de scurgere a sîngelui şi incrustaţii pe lamă. Varianta mai scurtă se numea Sica (în limba dacă) iar cea lungă (cu o lungime medie intre 0,60—0,70 cm) se numea FALX (în limba latină) . Falxul era curbat înspre treimea anterioară ceea ce o facea deosebit de eficace împotriva ligamentelor picioarelor inamicilor.
Falxul în sine este o armă înspăimîntătoare: lama curbată asemenea unui cosor aşezată la capătul unui mîner de lemn se dovedea a fi o armă mortală în mîinile unui luptător bun şi toate populaţiile care înconjurau ţara dacilor au învăţat să se teamă de ea.
Acţiunea de tăiere se făcea printr-o mişcare de lovire şi tragere. Tăierea era amplificată de folosirea ambelor mîini. Cînd era folosit cum trebuie putea tăia cu uşurinţă un membru sau sa putea decapita un adversar. Deasemenea datorită ciocului care rezulta din curbură şi a mînerului lung putea pătrunde prin coifuri şi armuri, provocînd răni grave sau producînd comoţii cerebrale în cazul loviturilor la cap.
Falxul era o armă grea, mânuită cu ambele braţe. În unele reprezentări pare sa fie o lamă asemănătoare unei coase ataşată la capătul unui mâner rezistent de lemn sau alt material, iar în altele pare mai degrabă asemănătoare unei săbii, luând o formă uşor curbată. Faptul că putea cauza răni grave sau amputări, a generat atâta teamă în rândul soldaţilor romani încît un grup special de legionari purtau armuri la braţe şi picioare şi erau oponenţi ai luptătorilor cu falxul. În urma tot mai deselor întâlniri ale romanilor cu mânuitorii de Falx, a făcut ca armurierii romani să adauge două benzi transversale de metal pe coifurile soldaţilor pentru a putea rezista loviturilor năucitoare.

Sursa: orastie.info; dacii.ro
Foto: jurnaldecalatorii.wordpress.com

Monumentul Sabia Dacica Orastie

Biserica Sf. Arh. Mihai si Gavril – Orastie

Iulia — Sat, 14 Jan 2012 15:17:21 +0000

Biserica este construita dupa planurile arh. George Cristinel. Piatra de temelie si hrisovul comemorativ au fost asezate in luna August a anului 1936. Sfintirea s-a facut la 2 septembrie 1945 de Mitropolitului Ardealului Dr. Nicolar Balan impreuna cu un sobor de 32 de preoti.

Pictura

De factura neobizantina, pictura a fost realizata in tehnica fresca intre 1940-1942 de catre pictorul Dimitrie Belisare din Bucuresti.
Pictura din pritvor si din pronaos a fost refacuta intrea nii 2000-2001 tot in stil neobizantin.

Sculptura

Sculptorul Anghel Dima din Bucuresti a realizat iconostasul, candelabrul si scaunele, intre 1940-1942. Au fost executate din lemn de tei alb, nuc si paltin, iar candelabrul este din lemn de tei alb si fier forjat. Poleirea iconostasului si a candelabrului s-a facut de poleitorul Dimitrie Radulescu.

Clopotele

In numar de 5, au fost turnate in bronz la Sibiu, iar valoarea lor a fost, la valuta anului 1939 de 575.000 lei. Pe langa clopote, biserica mai este inzestrata si cu doua toace, una de lemn si cealalta de fier.

In prezent biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail si Gavril deserveste parohia Orastie I parohie ce ocupa o treime din suprafata orasului.

Biserica Sf. Arh. Mihail si Gavril - Orastie

2011 in review

Iulia — Mon, 02 Jan 2012 10:05:44 +0000

WordPress.com a pregătit un raport anual 2011 pentru acest blog.

Iată un fragment:

Sala de concerte la Opera Syndey Casa deţine 2700 de oameni. Acest blog a fost vizualizat aproximativ 24.000 de ori în 2011. Dacă ar fi fost un concert la Sydney Opera House, ar fi nevoie de aproximativ 9 spectacole sold-out pentru că mulţi oameni să-l vadă.

Faceţi clic aici pentru a vedea raportul complet.

Iasi

Iulia — Mon, 28 Nov 2011 22:18:04 +0000

Pe langa plopii fara sot

Palatul Culturii

Catedrala Mitropolitana

Iasi

Teiul lui Mihai Eminescu

Ion Creanga

Piatra Neamt

Iulia — Mon, 28 Nov 2011 21:29:17 +0000

Telecabina Piatra Neamt

Lacul Bicaz

Piatra Neamt

Targ de costume populare la Piatra Neamt

Gradina Botanica Anastasie Fatu – Iasi.

Iulia — Fri, 14 Oct 2011 07:27:47 +0000

Aleea cu trandafiri

Prima gradina botanica din Romania, a fost infiintata la Iasi in 1856 de catre Anastasie Fatu despre care am aflat ca a fost un mare patriot, filantrop si om de cultura pe langa profesia de medic si naturalist. Gradina a fost amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii de A Fatu aproape de Rapa Galbena. Gradina avea sa devina un important centru cultural pentru tinerii din Iasi dar si pentru toti iubitorii naturii “ocaziunea de a contempla frumusetile naturii in momentele de repaus”. Gradina lui A. Fatu a durat pana la moartea sa in 1886, dupa care terenul a fost vandut de urmasii acestuia si tot materialul botanic adunat cu migala de o viata, s-a risipit.

Maci mexicani

Pentru a satisface cerintele invatamantului biologic, in 1921, Prof. Al. Popovici infiinteaza o noua gradina botanica pe terenul din spatele noii cladiri a Universitatii cu suprafata de cca. 1 hectar, pe care se construieste un mic complex de sere pentru plantele tropicale.

sera cu plante tropicale

Aceasta gradina a servit invatamantului botanic iesean timp de peste 40 ani, pana in 1963-1964 cand a fost mutata pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din aceasta ultima gradina botanica se mai pastreaza si astazi arborii si arbustii din parcul aflat intre vechea cladire a Universitatii, Cantina studenteasca si caminele studentesti de pe Bd. Copou si o mica sera “turn” in care se cultivau palmieri si bananieri.

sera cu plante tropicale

In 1960, cu ocazia sarbatoririi centenarului Universitatii s-a prezentat situatia Gradinii Botanice si s-a ajuns la concluzia ca nu mai corespunde cerintelor invatamantului, si in 1963 s-a ales ca teren de amplasare a unei noi gradini botanice in Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Rosie. S-a elaborat un studiu tehnico-economic si in urmatorii ani a inceput preluarea terenurilor, organizarea retelei de drumuri si alei, plantatiile, constructia si popularea serelor, la inceput cu materialele provenite din vechea gradina botanica.
Suprafetelor de teren preluate initial li s-au adaugat treptat altele, ajungand astazi la aproape 100 de hectare.
Din anul 2000, Gradina Botanica din Iasi este membru fondator al Asociatiei Gradinilor Botanice din Romania.

sera cu plante tropicale

Serele sunt fascinante, iar parcul gradinii este imens, poti petrece in el o zi intreaga. Sunt banci, tonete cu sucuri si inghetata.Pe alei si in dreptul florilor sunt placute cu denumirea plantei sau/si descrierea istoriei gradinii – scrisa si in Braille. Este cu certitudine un obiectiv turistic al Iasului.Frumos! Liniste! Culoare! Totul inspira pace si armonie.

arbust ornamental

In vara programul de vizitare era zilnic de la 9-18 cu mentiunea ca miercuri serele sunt inchise.

Biletul de intrare este 5 lei.

una din aleile din parcul gradinii

Ajungand mai devreme la gradina ne-am plimbat pe stradutele ce inconjoara gradina care sunt foarte cochete si am baut o cafea buna la una din terasele deschise chiar pe trotuar.

Stana Regala – Sinaia

Iulia — Tue, 13 Sep 2011 17:38:56 +0000

Stana Regala

Dpdv al peisajului este frumos la Stana Regala. Stim cu totii ca aici era casuta de vacanta a familiei regale apoi a lui Ceausescu, acum o parte e deschisa publicului larg, iar casa veche, cred – dupa cum arata – ca este o proprietate privata. Pe vremea cand mergeam pe furis sa vedem aceste locuri se numea Poiana Stanii. Se poate ajunge pe jos dinspre Busteni si din Sinaia cu masina.

Stana Regala

Sa nu vorbim despre peisaj care este super…mirific..cum vreti voi.. ai ce vedea si pe unde te plimba:

Stâna Regală – Schitul Sf. Ana – cca. 1 oră

Stâna Regală – Cota 1400 – cca. 1 ¼ ore

Stâna Regală – Buşteni, cartierul Poiana Ţapului – cca. 1 oră

Stâna Regală – Peştera Bogdan şi Avenul Haiducilor – cca. 40 minute

Stână Regală – Complex Piatra Arsă (Platoul Bucegilor) – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Cascada Urlătoare prin Valea Babei – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Observatorul din Valea Peleşului – cca. 20 minute

Stâna Regală – Observatorul de pe Stâncile Franz Josef – 5 minute

Stâna Regală – Stâncile Sf. Ana (obiectiv istoric-religios) – cca. 45 minute

Stana Regala

Am citit pe alte site-uri ca aici gasesti calitatea serviciilor… cu un personal exemplar… ca aici se depun toate eforturile astfel incat turistul sa mai revina. Asa o fi! Dar noua nu ne-a fost dat sa beneficiem de asa ceva. Singurul lucru foarte bun a fost cafeaua. Atat. Un espresso Lavazza excelent.

Stana Regala

Dupa tura de plimbare si de facut fotografii in timpul unei amieze de sfarsit de vara, in linistea locului, unde intr-adevar nu se aud manele si nici alte zgarieturi, care conform principiilor unora s-ar numi muzica…, ne vine pofta sa mancam. Ce poate fi mai frumos decat sa mananci intr-un asemena loc?

Stana Regala

Am comandat ciorba de fasole cu afumatura si mamaliga cu branza cu cartofi prajiti. Simplu. Ciorba rece – o fiertura acolo…- avea mai mult morcov decat fasole iar despre afumatura… erau doar cateva bucatele foarte mici.. mamaliga rece, cartofi (jur) erau cruzi si ca sa fie totul complet smantana era doar pe nota de plata. Nu voi vorbi mult despre aceasta intamplare pentru ca nu vreau sa prelungesc in amintirea mea durata intamplarii. Vreau doar ca si altii care cheltuiesc timp si bani mergand acolo sa stie ce li se poate intampla.

Stana Regala

Nu am facut scandal, nu am chemat managerul – atat de laudat de altfel pe alte site-uri -, nu am facut nici un fel de spectacol pentru ca nu realizam nimic si apoi le-as fi facut rau acelor oameni. Nu asta intetionam, sa fac rau, ca dupa cate stim raul pricinuit altora ne face rau si noua insine – principiul al 3 lea al mecanicii cunoscut si sub numele de principiul actiunii si reactiunii . Vreau doar ca altii sa aleaga sa plateasca o mancare pe care chiar sa o manance si dupa care sa nu fuga la farmacie dupa niscaiva trifermente. Altfel e frumos la Stana Regala.

Stana Regala

Cucuteni – Iasi

Iulia — Thu, 18 Aug 2011 08:34:25 +0000

Cucuteni este azi o localitate în județul Iași, Moldova, România, reședință a comunei cu același nume. Localitatea este atestată în 1454, în timpul lui Petru Aron. Așezarea este celebră arheologic, deoarece pe teritoriul ei, pe Dealul Cetățuiei au fost descoperite vestigii ale culturii Cucuteni din neolitic, unică în Europa. Cultura de tip Cucuteni (3000-4000 ani î.Chr.) a avut o arie mare de răspândire acoperind o mare parte din teritoriile (tradițional) românești și din vestul Ucrainei. Așezările de tip “Cucuteni” aveau locuințe (case) 1÷3 camere, ce erau grupate circular sau în șiruri paralele, o dovadă arheologică a spiritului de obște existent în regiune, în timpul și spațiul “pre-getodac”. La locul principalelor descoperiri s-a amenajat un Muzeu Arheologic, deschis publicului; putem vedea aici atât tumulul original, în care au fost descoperite mormintele, cât si artefacte din ceramică originale aparținând culturii Cucuteni.

Muzeul din Cucuteni

Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, gãsindu-se unele asemãnãri, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni si o ceramicã dintr-o culturã neoliticã din China. Între cele douã culturi este o distantã de timp foarte mare, cea din China apãrând dupã circa un mileniu fatã de cea de la Cucuteni.

Foto din ineriorul Muzeului din Cucuteni

Pe ceramica Cucuteni predominã decorul în spiralã, cu numeroase variante si combinaþii. S-au gãsit si figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Vas antropromorf - Cucuteni

Populatia apartinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbanã, cu locuinte mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupatie vânãtoarea, agricultura si mestesuguri casnice, cum ar fi: tesut, olãrit, confectionare de unelte.

Ceramica din sec XVIII - Cucuteni

În locuintele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuintelor, au fost descoperite oase umane, o posibilã mãrturie a faptului cã oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare sã fie susþinut si de lipsa necropolelor.

Inerior din Muzeul CucuteniCeramica de Cucuteni

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt rosul, albul si negrul, cu unele variatii în functie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formã, vasele diferã de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Ceramica de Cucuteni

Muzeul este aproape in paragina, noi cand am ajuns acolo am crezut chiar ca este parasit. Era totusi un paznic care ne-a lasat sa intram, intrarea este 4 lei de persoana si nu exista taxa foto.

Mic istoric din interior

Ceramica de Cucuteni

Dupa ce am vizitat muzeul am vrut sa cumparam vase de ceramica, vestita ceramica de Cucuteni din localitatea cu acelasi nume. Nimic. Am intrebat localnicii…ne-au spus ca nimeni nu se mai ocupa cu olaritul. Pacat, ne pierdem incet incet tot ce avem mai bun, mai de valoare. In zilele noastre cuvantul valoare incepe sa-si schimbe semnificatia. Cucuteni e un sat extrem de sarac, chiar ne intrebam din ce-or fi traind localnicii, drumuri proaste, peisaje superbe. Cei putini oameni pe care i-am intalnit in aproprierea muzeului ne priveau de parca am fi fost extraterestri, se gandeau ei ca cineva sa le mai viziteze muzeul care a ajuns o paragina.. Grecii pot lua bani turistilor si inca multi, aratandu-le o baie unde cica s-ar fi inbaiat Zeus, noi lasam astfel de muzee in bataia vantului. Si-a sortii, care din pacate nu tine cu valorile poporului roman pentru care altii pe vremuri isi jertfeau viata…

foto din interior

Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!

sursa partial: http://vizitez.com

foto: http://jurnaldecalatorii.wordpress.com

Povestile de dragoste si blestemul din Palatul de la Ruginoasa

Iulia — Thu, 18 Aug 2011 07:18:04 +0000

Palatul de la Ruginoasa

Palat gotic, razboi pentru dragostea unei printese, rapirea frumoasei din castel, sinucidere din dragoste, duel, tradare • Toate acestea sunt intamplari petrecute in secolul al XIX-lea la Palatul Ruginoasa, care a fost martorul unora dintre cele mai romantice povesti de dragoste • Pe scarile Palatului a murit in 1847 tanarul Sandulache Sturdza aparand onoarea printesei Marghiolita, rapita de boierul Nicolae Roznovanu • In anul 1888, Dimitrie Cuza, fiul cel mic al domnitorului, s-a sinucis intr-unul din dormitoarele Palatului • Dimitrie Cuza era indragostit de una dintre slujnicele Palatului • In anul 1897 palatul gotic de la Ruginoasa a fost si martorul povestii de iubire dintre Maria Moruzi si Ionel I. C. Bratianu • Din dragostea celor doi s-a nascut in anul 1898 marele istoric Gheorghe Bratianu, care si-a petrecut copilaria la Ruginoasa • Cititi mai jos un reportaj inedit despre dramele petrecute de-a lungul timpului in Palatul Ruginoasa, intamplari care alimenteaza legenda potrivit careia maretul monument de arhitectura gotica este urmarit de un blestem.

Palatul de la Ruginoasa

“Dragostea romantica, cu cateva modulatii apartine castei secolului al 19-lea. Spre sfarsitul secolului, focul patimas se domolise in toate sferele vitalitatii. Dragostea romantica a urmat galanteriei din secolul al 18-lea, care, la randul ei, nu era decat alta moda subsecventa a «stimei» din secolul al 17-lea, «iubirii platonice» din veacul al 15-lea; in sfarsit «iubirii curtenesti» din secolul al 13-lea si celei «nobile» din secolul al 14-lea”, conchide filosoful spaniol Jose Ortega Y Gasset in lucrarea “Studii despre Iubire”.
Palatul gotic, razboi pentru dragostea unei printese, printre cele mai frumoase din epoca, sinucidere din dragoste, rapirea iubitei din palat de catre feciorul aristocratului, tradare etc. Dramele amoroase traite in secolul al XIX-lea in Palatul Ruginoasa de printii si printesele care faceau parte din aristocratia vremii au toate “ingredientele” unor povesti romantice de dragoste. Si daca proza romaneasca romantica a vremii s-ar fi ridicat la nivelul liricii eminesciene, tragediile din Palatul Ruginoasa puteau fi fara nici o indoiala izvoarele unor romane de talie universala.

Palatul de la Ruginoasa

Printilor care si-au trait povestile de dragoste romantice la Ruginoasa palatul gotic le-a cerut, uneori, un tribut prea aspru. Cateodata au platit cu propria viata. Alteori, cu viata feciorilor nascuti chiar in urma povestilor de dragoste din Palat. De aceea unii, chiar si istorici, vorbesc mai timid, ce-i drept, despre un “blestem” al Palatului de la Ruginoasa. Acest destin al Palatului este marcat chiar de un eveniment tragic petrecut in familia celui care a construit viitoarea resedinta a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, si anume marele vistiernic Sandulache Sturdza. Drama familiei Sturdza ne-a fost povestita de cel mai respectat invatator din Ruginoasa, Mihai Lupu. Acesta a adunat marturiile despre tragicele intamplari petrecute la Ruginoasa asa cum s-au transmis, prin viu grai, din generatie in generatie de la primii servitori ai Palatului si pana astazi. A completat aceasta cercetare cu studierea documentelor istorice. Este povestea de dragoste dintre Marghiolita, sotia lui Costache Sturdza, si boierul Nicolae Roznovanu. Pe cand traia la Iasi, intre Marghiolita si Nicolae Roznovanu se infiripase o pasionala poveste de iubire. Intr-o zi, miscata probabil si de unele remuscari de infidelitate, Marghiolita, despre care se spune ca era una dintre cele mai frumoase domnite din Moldova, s-a hotarat sa se retraga in vara lui 1847 la Ruginoasa. “Marghiolita s-a hotarat la un moment dat, satula de viata pe care o ducea la Iasi, sa se mute la mosia de la Ruginoasa. A venit impreuna cu unul din fiii din prima casatorie a lui Costache Sturdza. Dupa o saptamana, primeste o scrisoare de la Nicolae Roznovanu, care o anunta ca vrea s-o viziteze la Ruginoasa”, ne-a povestit invatatorul Mihai Lupu. Cand a aflat ca Nicolae Roznovanu vrea sa vina la Ruginoasa, fiul din prima casatorie a lui Costache Sturdza, care se numea Sandulache Sturdza, ca si stramosul sau care a ridicat Palatul, s-a decis sa-l infrunte si sa apere onoarea sotiei tatalui sau. Si a pregatit o armata de tigani inarmati cu ciomege si zeci de arnauti cu pusti si pistoale. “Baiatul, fiul lui Costache Sturdza, a pregatit cativa zeci de tigani cu ciomege ca sa iasa inaintea alaiului cu care venea Roznovanu intr-o trasura cu 12 cai, insotit de cateva sute de arnauti. Probabil ca Roznovanu era informat cu ceea ce se intampla la Ruginoasa. Au iesit tiganii, Roznovanu a reusit sa-i mituiasca si tiganii au plecat. Roznovanu a reusit sa intre in Palatul Ruginoasa”, a continuat Mihai Lupu. Armatele de arnauti s-au intalnit in curtea Palatului, dar nu s-au luptat. Fiul lui Costache Sturdza era, totusi, decis sa nu cedeze. Si a iesit in intampinarea lui Nicolae Roznovanu cu un pistol. “Urcand scarile, arnautii au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care, cu ultimul pistol, a vrut sa apere onoare domnitei Marghiolita. Un arnaut a reusit cu un cutit sa-l ucida pe fiul care o pazea pe domnita Marghiolita. Roznovanu a intrat, a luat-o in brate pe Marghiolita si a plecat cu ea”, a incheiat invatatorul Mihai Lupu povestea rapirii Marghiolitei.
Dupa ce a fost savarsita crima, Nicolae Roznovanu a dus-o pe Marghiolita la resedinta sa de la Stanca, in judetul Botosani, si nu a lasat-o sa plece de acolo o buna perioada de timp. Moartea tanarului Sandulache a determinat familia Sturdza sa nu mai pretuiasca Palatul Ruginoasa, care o lega acum de o tragica amintire. Costache Roznovanu a ipotecat Palatul la Banca Moldovei, de unde a contractat un imprumut pe care nu a putut sa-l mai returneze. In Palat intrase blestemul.

Palatul de la Ruginoasa

Sinuciderea lui Dimitrie Cuza

Pe data de 13 ianuarie 1862, palatul gotic a trecut in proprietatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care il cumparase de la Banca Moldovei platind 49.441 galbeni. Sub atenta supraveghere a Elenei Cuza, Palatul a fost renovat inainte ca familia sa se mute in noua resedinta. “Elena Cuza a presimtit ceva inainte de a se muta in Palatul de la Ruginoasa. Stia ca pe scarile Palatului murise cu ceva vreme in urma tanarul Sandulache Sturdza. A luat totul ca pe o fatalitate”, a explicat istoricul Simona Ionescu.
Memoriile scrise au consemnat ca pe drumul spre Ruginoasa trasura care o transporta i se parea un dric, iar in prima noapte in care a dormit la Ruginoasa o cucuvea a cantat continuu. In credinta populara, cantecul cucuvelei prevesteste moartea. De aceasta data, insa, pe podelele Palatului s-a scurs sange domnesc dintr-o inima sfasiata de o iubire patimasa. O inima care batea in trupul unei odrasle domnesti nascute in urma relatiei nelegitime pe care domnitorul a avut-o cu Maria Obrenovici. Revenit de la Paris, unde si-a facut studiile in anul 1885, Dimitrie Cuza s-a stabilit la Palat impreuna cu fratele sau, Alexandru, si cu mama lor adoptiva, Elena. Aici, Dimitrie Cuza s-a indragostit de una dintre slujnice. Cand a aflat de iubirea pe care Dimitrie o nutrea pentru slujnica, Elena Cuza a alungat-o pe tanara femeie din Palat. “Elena Cuza nu vedea cu ochi buni aceasta relatie. Pe fondul unor neintelegeri cu mama sa adoptiva, Dimitrie Cuza se sinucide in anul 1888″, a aratat istoricul Simona Ionescu. S-a impuscat cu un pistol in camera sa de la parter.

Palatul de la Ruginoasa

Iubire si tradareNu a trecut mult de cand Doamna Elena l-a ingropat pe Dimitrie alaturi de domnitor in curtea Bisericii de langa Palat, cand, in anul 1890, si fiul mai mare, Alexandru Al. Ioan Cuza, moare in Spania, in timpul unei calatorii de nunta. Se casatorise in 1888 cu Maria Moruzi, descendenta dintr-o mare familie de boieri. Dupa moartea sotului, Maria Moruzi a ramas in Palatul Ruginoasa, unde a trait o noua poveste de iubire, alaturi de tanarul inginer Ionel I. C. Bratianu. In anul 1897, Ionel I. C. Bratianu era inginer la Caile Ferate la Pascani, nu departe de Ruginoasa. Pentru ca Elena Cuza plecase de la Palat, deoarece dupa moartea fiului cel mare al domnitorului devenise din stapana o persoana “tolerata”, Maria Moruzi nu a ezitat sa-si petreaca noptile de dragoste alaturi de Ionel C. Bratianu, in dormitoarele Palatului. Stia ca cel care ii intra in asternuturi era chiar fiul celui care pe 11 februarie 1866 il obligase pe Alexandru Ioan Cuza sa abdice, si anume liderul liberal Ion C. Bratianu. Opinia publica era revoltata. Pana si liberalii erau scandalizati de aceasta relatie. Era un afront adus domnitorului Unirii. Nora domnitorului se casatorea cu fiul celui care il determinase pe domnitor sa abdice si sa traiasca in exil pana in anul 1873, cand s-a stins la Heidelberg, in Germania. De aceea, casatoria dintre Maria Moruzi si Ionel Bratianu a durat foarte putin. “Casatoria dureaza foarte putin, dar din aceasta mare iubire se naste viitorul istoric Gheorghe Bratianu, care, ulterior, moare in inchisorile comuniste de la Sighetul Marmatiei. Se spune ca blestemul Palatului se va sfarsi numai cand ramasitele domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi aduse inapoi la Ruginoasa. Si-a dorit sa fie ingropat la Ruginoasa. I-a placut la Ruginoasa”, a adaugat Simona Ionescu.
In anul 1907, Elena Cuza a revenit la Ruginoasa, a spalat osemintele domnitorului si pe cele ale fiilor sotului, Alexandru si Dimitrie, iar dupa praznic a parasit definitiv Palatul.
“Aproape de Târgu Frumos sunt încântatoarele domene a Ruginoasei. Calatorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui suparator drum. El pare ca se trezeste transportat ca prin un farmec într-un castel descris de Walter Scott, unde gaseste pe lânga marirea feodalitatii, gospodaria Poloniei si eleganta Frantei”, scria prozatorul Costache Negruzzi in anul 1837.

Ion Cuza

Palatul de la Ruginoasa

sursa: www.bzi.ro

foto: http://jurnaldecalatorii.wordpress.com

Plimbati-va, explorati, descoperiti si incercati sa va lasati hipnotizati de locurile si momentele care vi se intampla in viata!